Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru odontologie

ODONTOLOG├ŹE s. f. Parte a anatomiei care se ocup─â cu studiul din╚Ťilor ╚Öi al bolilor lor. ÔÇô Din fr. odontologie.
ODONTOLOG├ŹE s. f. Parte a anatomiei care se ocup─â cu studiul din╚Ťilor. ÔÇô Din fr. odontologie.
odontolog├şe s. f., art. odontolog├şa, g.-d. odontolog├şi, art. odontolog├şei
odontolog├şe s. f., art. odontolog├şa, g.-d. odontolog├şi, art. odontolog├şei
ODONTOLOG├ŹE s.f. Ramur─â a anatomiei care se ocup─â cu studiul din╚Ťilor ╚Öi al bolilor lor. V. stomatologie. [Pron. -iei. / < fr. odontologie, cf. gr. odous ÔÇô dinte, logos ÔÇô studiu].
ODONTOLOG├ŹE s. f. ramur─â a anatomiei care studiaz─â bolile din╚Ťilor ╚Öi ale ╚Ťesuturilor ├«nvecinate. (< fr. odontologie)
ODONTOLOG├ŹE f. Ramur─â a anatomiei care se ocup─â cu studiul din╚Ťilor. [G.-D. odontologiei] /<fr. odontologie
ODONTO- ÔÇ×dinte, dental, din╚Ťat, denticulatÔÇŁ. ÔŚŐ gr. odous, odontos ÔÇ×dinteÔÇŁ > fr. odonto-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. odonto-. Ôľí ~blast (v. -blast), s. n., celul─â conjunctiv─â care de╚Ťine un rol important ├«n formarea dentinei; sin. odontoplast; ~cete (v. -cete), s. n. pl., specie de cetacee cu din╚Ťi, din care fac parte delfinii ╚Öi ca╚Öalo╚Ťii; ~cit (v. -cit), s. n., odontoblast matur; ~clast (v. -clast), s. n., celul─â multinucleat─â, care intervine ├«n resorb╚Ťia r─âd─âcinii din╚Ťilor; ~clazie (v. -clazie), s. f., proces de distrugere a ╚Ťesutului dentar; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze din╚Ťate; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., odontogenie*; ~genie (v. -genie1), s. f., proces de formare ╚Öi cre╚Öterea din╚Ťilor; sin. odontogenez─â; ~grafie (v. -grafie), s. f., notare a din╚Ťilor pe lise cu diferite simboluri; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., stomatologie*; ~iatru (v. -iatru), s. m., stomatolog*; ~id (v. -id), adj., (despre apofize) care are forma unui dinte; ~lit (v. -lit1), s. n., 1. Tartru dentar. 2. Microform─â concre╚Ťionar─â carstic─â, av├«nd aspect de cup─â; ~liz─â (v. -liz─â), s. f., proces de eroziune a din╚Ťilor; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â anatomia ╚Öi patologia din╚Ťilor; ~loxie (v. -loxie), s. f., iregularitate a din╚Ťilor; ~metrie (v. -metrie1), s. f., metod─â de identificare a mor╚Ťilor, care const─â ├«n luarea unui mulaj ├«n ghips al maxilarelor; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru maladiile dentare; ~plast (v. -plast), s. n., odontoblast*; ~plastie (v. -plastie), s. f., replantare dentar─â; ~pleroz─â (v. -pleroz─â), s. f., cre╚Ötere a num─ârului din╚Ťilor peste limitele normale; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie a alveolelor dentare; ~scleroz─â (v. -scleroz─â), s. f., proces degenerativ care apare ├«n pulpa dentar─â cu distrofie secundar─â; ~tec─â (v. -tec─â), s. f., folicul dentar; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., tehnic─â dentar─â; sin. odontotehnic─â; ~tripsie (v. -tripsie), s. f., trepana╚Ťie a unui dinte.

Odontologie dex online | sinonim

Odontologie definitie

Intrare: odontologie
odontologie substantiv feminin