odometru definitie

11 definiții pentru odometru

ODOMÉTRU, odometre, s. n. Podometru. – Din fr. odomètre.
ODOMÉTRU, odometre, s. n. Podometru. – Din fr. odomètre.
ODOMÉTRU, odometre, s. n. Podometru.
odométru (-me-tru) s. n., art. odométrul; pl. odométre
odométru s. n. (sil. -tru), art. odométrul; pl. odométre
ODOMÉTRU s. v. podometru.
ODOMÉTRU s.n. v. hodometru.
ODOMÉTRU s. n. aparat folosit în odometrie; podometru (1). (< fr. odomètre)
*odométru n., pl. e (vgr. odómetron, d. odós, drum, și métron, măsură. V. sinod). Aparat de măsurat distanța străbătută, de un om saŭ de o trăsură. – Se zice și podometru.
ODOMETRU s. pedometru, podometru.
HODO- (ODO-) „drum, circuit”. ◊ gr. hodos „cale, drum” > fr. odo- și hodo-, it. odo-, germ. hodo-, engl. id. > rom. hodo- și odo-. □ ~graf (odograf) (v. -graf), s. n., 1. Curbă plană sau în spațiu, loc geometric al extremității vectorilor, care reprezintă valorile unei funcții vectoriale. 2. s. n., Traseu al unui drum. 3. s. n., Aparat pentru studiul cutremurelor; ~grafie (odografie) (v. -grafie), s. f., descriere a drumurilor dintr-o anumită regiune; ~metrie (odometrie) (v. -metrie1), s. f., arta măsurării distanțelor parcurse pe jos; ~metru (odometru) (v. -metru1), s. n., aparat care servește la măsurarea unui drum parcurs.

odometru dex

Intrare: odometru
odometru substantiv neutru
  • silabisire: -tru