ODOBEÁLĂ, odobeli, s. f. (Învechit și regional) Închisoare. Bagă pe derviș la odobeală. GORJAN, H. IV 75.

ODOBEÁLĂ, odobeli, s. f. (Înv. și reg.) Închisoare.

odobeálă, odobéli, s.f. (înv.) închisoare.

odobeală f. închisoare: îl bagă la odobeală ISP. [Acelaș sens cu dubă, din care se trage].

odobeálă f., pl. elĭ (din dubeală, odobaĭe). Munt. vest. Fam. închisoare: l-a turnat la odobeală (l-a pus la dubă ca pe-o pele la dubit).