6 definiții pentru odalâc
ODALÎ́C, odalîcuri,
s. n. (Regional) Tîrlă de vite cu tot ce ține de ea. Iute, Ghineo, să te duci, Și la noi să ni-l aduci, Cam cu oi, Cam cu odăi, Cam cu odalîcul lui. TEODORESCU, P. P. 474.
ODALẤC, odalâcuri,
s. n. (
Reg.) Târlă de vite cu tot ce ține de ea. – Din
tc. oda +
suf. -lâc.
ODALÂC s. v. stână, târlă. odalâc, odalâcuri, s.n. (reg.) 1. târlă cu tot ce ține de ea. 2. unelte dintr-o odaie. odalî́c n., pl. urĭ (d. odaĭe cu sufixu -lîc. V.
odaliscă). Munt. Pop. Toate mobilele și uneltele uneĭ odăĭ (de vite).
odalîc s. v. STÎNĂ. TÎRLĂ. odalâc definitie
odalâc dex