odájdie (-ắjdii), s. f. – Podoabe liturgice. Sl. odežda „mantie”, din odejati „a se îmbrăca” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 224).

odăjdii f. pl. veșminte cu cari slujesc preoții. [Slav. ODEJDA, mantie].

ODĂJDII s. pl. (BIS.) veșminte (pl.), (înv.) ornate (pl.). (Preotul s-a îmbrăcat în ~.)

odăjdii s. f. pl. (iron.) uniformă militară.