Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru ocupat

OCUP├ü, oc├║p, vb. I. I. Tranz. 1. A pune st─âp├ónire pe..., a lua ├«n st─âp├ónire cu for╚Ťa armat─â un teritoriu, un ora╚Ö etc.; a cuceri. 2. A lua (temporar) ├«n st─âp├ónire, a avea ├«n folosin╚Ť─â un imobil, un spa╚Ťiu locativ. ÔÖŽ A se ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â, a se situa. ÔÖŽ A re╚Ťine, a rezerva. 3. A lua ├«n primire, a de╚Ťine un post, o func╚Ťie etc. ÔÖŽ Fig. A de╚Ťine un loc ├«ntr-o ierarhie. II. Refl. 1. A lucra ├«ntr-un anumit domeniu, a avea drept ocupa╚Ťie sau profesie; a se ├«ndeletnici cu... ÔÖŽ (Cu determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) A se consacra unei preocup─âri temporare. ÔÖŽ Tranz. (├Änv.) A preocupa, a absorbi. 2. A se interesa, a se ├«ngriji de cineva sau de ceva; a acorda aten╚Ťie deosebit─â. ÔÇô Din lat. occupare, fr. occuper.
OCUP├üT, -─é, ocupa╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre un teritoriu; un ora╚Ö etc.) Cucerit de o armat─â str─âin─â; st─âp├ónit de o putere str─âin─â; 2. (Despre bunuri mobile sau imobile) St─âp├ónit, de╚Ťinut (temporar) de cineva; pe (sau ├«n) care st─â cineva. ÔÖŽ (Despre posturi) Luat ├«n primire, de╚Ťinut de cineva. 3. (Despre persoane) Care are mult de lucru, cu multe treburi; preocupat, absorbit; prins. ÔÇô V. ocupa.
OCUP├ü, oc├║p, vb. I. I. Tranz. 1. A pune st─âp├ónire pe..., a lua ├«n st─âp├ónire cu for╚Ťa armat─â un teritoriu, un ora╚Ö etc.; a cuceri. 2. A lua (temporar) ├«n st─âp├ónire, a avea ├«n folosin╚Ť─â un imobil, un spa╚Ťiu locativ. ÔÖŽ A se ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â, a se situa. ÔÖŽ A re╚Ťine, a rezerva. 3. A lua ├«n primire, a de╚Ťine un post, o func╚Ťie etc. ÔÖŽ Fig. A de╚Ťine un loc ├«ntr-o ierarhie. II. Refl. 1. A lucra ├«ntr-un anumit domeniu, a avea drept ocupa╚Ťie sau profesiune; a se ├«ndeletnici cu... ÔÖŽ (Cu determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) A se consacra unei preocup─âri temporare. ÔÖŽ Tranz. (├Änv.) A preocupa, a absorbi. 2. A se interesa, a se ├«ngriji de cineva sau de ceva; a acorda aten╚Ťie deosebit─â. ÔÇô Din lat. occupare, fr. occuper.
OCUP├üT, -─é, ocupa╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre un teritoriu; un ora╚Ö etc.) Cucerit de o armat─â str─âin─â; st─âp├ónit de o putere str─âin─â; 2. (Despre bunuri mobile sau imobile) St─âp├ónit, de╚Ťinut (temporar) de cineva; pe (sau ├«n) care st─â cineva. ÔÖŽ (Despre posturi) Luat ├«n primire, de╚Ťinut de cineva. 3. (Despre persoane) Care are mult de lucru, cu multe treburi; preocupat, absorbit; prins. ÔÇô V. ocupa.
OCUP├ü, oc├║p, vb. I. I. Tranz. 1. (Cu privire la un teritoriu, un ora╚Ö etc.) A pune st─âp├«nire, a lua ├«n st─âp├«nire cu for╚Ťa armat─â, a cuceri. Streine armii ╚Ťara noastr─â ocupar─â. ALEXANDRESCU, P. 157. A cuprinde, a umple (un loc, o por╚Ťiune din spa╚Ťiu). ├Äntotdeauna vei ocupa mijlocul trotuarului din fa╚Ťa magazinului. SAHIA, N. 102. ÔÖŽ A re╚Ťine; a p─âstra. Ocup─â-mi un loc in tren. A lua ├«n st─âp├«nire, ├«n posesiune. Acei pu╚Ťini impiega╚Ťi ce nu se ├«ndurau a se dezlipi de can╚Ťelaria lor, de fric─â c─â-╚Öi vor g─âsi locul ocupat de al╚Ťii, mai r─âm─âseser─â. NEGRUZZI, S. I 291. ÔÖŽ A de╚Ťine. Tot rom├«nul a avut dreptul a se face proprietar de p─âm├«nt ╚Öi a ocupa slujbele statului. B─éLCESCU, O. II 14. II. Refl. 1. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) A se ├«ndeletnici cu ceva, a lucra ├«ntr-un anumit domeniu, a avea drept ocupa╚Ťie, profesie. Mult─â vreme n-am ╚Ötiut cu ce se ocup─â t├«n─ârul. VLAHU╚Ü─é, O. A. 447. Cronicarii... s-au ocupat cu descrierea faptelor istorice. ALECSANDRI, S. 25. ÔÖŽ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗) A se consacra unei preocup─âri temporare. Se ocup─â de probleme de teatru. ÔÖŽ Tranz. (├Änvechit) A preocupa, a absorbi. ├Ämprejurarea care a ocupat pe emigran╚Ťii no╚Ötri... a fost acuza╚Ťiunea c─âzut─â asupra lui Bolliac. GHICA, A. 624. Aceste preg─âtiri m-au ocupat p├«n─â sara. NEGRUZZI, S. 1 7. 2. (Adesea urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗) A se interesa, a se ├«ngriji, a avea grij─â. Ai l─âsa-o pe fata asta muritoare de foame dac─â n-a╚Ö fi eu. De╚Öi nu ╚Ötiu dac─â merit─â s─â m─â ocup de ea. DUMITRIU, B. F. 41. Te-ai ocupat a-mi lua note dup─â istoricul turc Selaniki? GHICA, A. 609.- Prez. ind. ╚Öi: (├«nvechit) ocupez (NEGRUZZI, S. II 169).
OCUP├üT, -─é, ocupa╚Ťi, -te, adj. I. 1. (Despre teritorii, ora╚Öe etc.) Luat ├«n st─âp├«nire, cucerit. Cetate ocupat─â. 2. (Despre locuin╚Ťe, camere, scaune etc.) De╚Ťinut temporar de cineva; pe (sau ├«n) care st─â sau ╚Öade cineva. Fotoliu ocupat. II. (Despre persoane) Care are mult de lucru, cu multe treburi; preocupat, absorbit. N-am timp ╚Öi-s tare ocupat─â. SADOVEANU, B. 184.
ocupá (a ~) vb., ind. prez. 3 ocúpă
ocupá vb., ind. prez. 1 sg. ocúp, 3 sg. și pl. ocúpă
OCUP├ü vb. 1. v. cuceri. 2. v. subjuga. 3. (pop.) a prinde. (Patul ~ o jum─âtate din camer─â.) 4. v. de╚Ťine. 5. v. ├«ndeletnici. 6. a se interesa, a se ├«ngriji, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 7. v. c─âuta.
OCUPÁT adj. v. prins.
Ocupat Ôëá liber, slobod, vacant
OCUP├ü vb. I. I. tr. 1. A lua ├«n st─âp├ónire, ├«n posesiune; a pune m├óna pe..., a pune st─âp├ónire (pe o pozi╚Ťie, pe o ╚Ťar─â etc.). 2. A avea un loc, a de╚Ťine un post (undeva). ÔÖŽ A locui (o cas─â). ÔÖŽ A st─âp├óni g├óndurile cuiva, a preocupa. II. refl. 1. A se ├«ndeletnici cu ceva, a exercita o meserie. 2. A se interesa, a se ├«ngriji de cineva, de ceva. [P.i. oc├║p. / < fr. occuper, it., lat. occupare].
OCUP├ü vb. I. tr. 1. a lua ├«n st─âp├ónire, a cuceri cu for╚Ťa armat─â o ╚Ťar─â, un teritoriu. 2. a lua ├«n primire, a de╚Ťine (un post, o cas─â etc.) II. refl. a se ├«ndeletnici cu ceva, a exercita o meserie. ÔŚŐ a se interesa, a urm─âri ├«ndeaproape. (< lat. occupare, fr. occuper)
A OCUP├ü oc├║p tranz. 1) A lua ├«n st─âp├ónire cu for╚Ťa armat─â; a cuceri. 2) A folosi temporar. ~ un loc ├«n vagon. 3) A cuprinde incluz├óndu-se ca parte integrant─â (a ├«ntregului). Viile ocup─â cea mai mare parte din teritoriul cultivat. 4) A de╚Ťine ├«n mod legal (├«ntr-o ierarhie). ~ un post. 5) ├«nv. A urm─âri ├«n permanen╚Ť─â ╚Öi complet; a obseda; a st─âp├óni; a preocupa. /<lat. occupare, fr. occuper
A SE OCUPÁ mă ocúp intranz. 1) A-și petrece timpul de muncă sau cel liber; a se îndeletnici. ~ cu albinăritul. 2) A avea grijă; a se îngriji. ~ de un bolnav. /<lat. occupare, fr. occuper
ocup├á v. 1. a lua ├«n posesiune, a se face st─âp├ón pe: a ocupa o cetate inamic─â; 2. a ╚Ťinea, a umplea un loc: gazele tind a ocupa c├ót mai mare spa╚Ťiu; 3. a locui: a ocupa o cas─â ├«ntreag─â; 4. a da de lucru: aceast─â uzin─â ocup─â o sut─â de lucr─âtori; 5. fig. a ╚Ťinea ocupat: ea ocup─â mintea mea AL.; 6. a poseda: a ocupa un post; 7. a ├«ntrebuin╚Ťa timpul s─âu, a lucra: se ocup─â ├«ntrÔÇÖuna.
ocupat a. care are mult de lucru.
*oc├║p, a -├í v. tr. (fr. occuper, d. lat. ├│c-cupo, -├íre, d. c├ípere, a apuca. V. ├«ncep). M─â fac st─âp├«n pe, ─şa┼ş: du╚Ömani─ş ocupase malu r├«ulu─ş. ╚Üin, umplu: apa ocup─â tot ce e supt nivelu e─ş, aceast─â mas─â ocup─â prea mult loc, aceast─â discusiune a ocupat toat─â ╚Öedin╚Ťa. Locu─şesc: el ocup─â acest apartament. Da┼ş de lucru, procur mijloace de tra─ş: aceast─â meserie ocup─â mult─â lume. Da┼ş de lucru, nelini╚Ötesc, deranjez: ho╚Ťi─ş ├«─ş ocup─â pe poli╚Ťi╚Öt─ş pin continue furtur─ş. Posed: a ocupa o func╚Ťiune. Preocup, fac s─â cugete: aceast─â problem─â l-a ocupat din tinere╚Ť─â. V. refl. M─â ├«ndeletnicesc, ├«ntrebuin╚Ťez timpu: a te ocupa de filologie (sa┼ş cu filologia).
*ocupát, -ă adj. Care are mult de lucru, care are multă treabă: a fi foarte ocupat.
OCUPA vb. 1. a cuceri, a lua, (├«nv.) a cuprinde, a dob├«ndi, a prinde, a st─âp├«ni. (Dup─â lupte cr├«ncene au ~ cetatea.) 2. a cuceri, a subjuga, a supune, (pop.) a pleca, (├«nv.) a pobedi, a prididi, a reduce. (Au ~ multe ╚Ť─âri; au ~ ├«ntreaga Galie.) 3. (pop.) a prinde. (Patul ~ o jum─âtate din camer─â.) 4. a avea, a de╚Ťine. (~ func╚Ťia de...) 5. a se ├«ndeletnici, (├«nv. ╚Öi reg.) a se cuprinde, (├«nv.) a b─âilui, a se z─âbovi. (Cu ce se ~ ?) 6. a se interesa, a se ├«ngriji, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 7. a c─âuta, a se interesa, a se preocupa. (Te rog s─â te ~ de treaba ta ╚Öi s─â m─â la╚Öi ├«n pace!)
OCUPAT adj. prins, (înv.) cuprins. (Un om foarte ~.)
DE MINIMIS NON CURAT PRAETOR (lat.) pretorul nu se ocup─â de treburile m─ârunte ÔÇô Recomandare de a nu-╚Ťi irosi timpul cu preocup─âri minore. V. ╚Öi Aquila non capit muscas.

Ocupat dex online | sinonim

Ocupat definitie

Intrare: ocupat
ocupat adjectiv
Intrare: ocupa
ocupa verb grupa I conjugarea I