OCULTÁ, ocultez, vb. I. Tranz. (Livr.) 1. (Astron.) A suferi o ocultație. 2. A face mai puțin vizibil un semnal luminos, interpunând un ecran. 3. A ascunde vederii, a face să dispară. 4. Fig. A ascunde ceva, a trece sub tăcere; a disimula. – Din fr. occulter.

*ocultá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 oculteáză

ocultá vb. ind. prez. 3 sg. oculteáză

OCULTÁ vb. tr. 1. a ascunde vederii. 2. a face obscur, a disimula. (< fr. occulter)