OCTÓMBRIE s. m. A zecea lună a anului, care urmează după septembrie; brumar, brumărel. [Var.: octomvrie, (pop.) octomvre s. m.] – Din sl. oktovrii.

OCTÓMVRE s. m. v. octombrie.

OCTÓMVRIE s. m. v. octombrie.

OCTÓMBRIE s. m. A zecea lună a anului, care urmează după septembrie; brumar, brumărel. [Var.: octómvrie, (pop.) octómvre s. m.] – Din sl. oktovrii.

OCTÓMVRE s. m. v. octombrie.

OCTÓMVRIE s. m. v. octombrie.

OCTÓMBRIE s. m. Numele lunii a zecea a anului; (popular) brumărel. (În forma octomvrie) Era prin octomvrie. La poartă un plop bătrîn îți chema, fără să vrei, ochii spre cer. BASSARABESCU, V. 16. – Variante: (învechit) octómvrie, (rar) octómvre s. m.

OCTÓMVRE s. m. v. octombrie.

OCTÓMVRIE s. m. v. octombrie.

octómbrie (-bri-e) s. m., g.-d. lui octómbrie; abr. oct.; X/.10./-10-

octómbrie s. m. (sil. -bri-e), g.-d. art. lui octómbrie; abr. oct.; simb. X (și:. 10./-10-)

OCTÓMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel.

octómbrie s. m. – Luna a zecea a anului. Var. octomvrie, octobre. Sl. oktębri, oktovrii (Cihac, II, 224). Infixul nazal, cf. bg. oktomvrii (Candrea), poate fi de origine sl. sau prin analogie cu noiembrie (Tiktin; Graur, BL, IV, 77).

OCTÓMBRIE m. A zecea lună a anului. [Sil. -bri-e] /<sl. oktovrii

Octomvrie m. a zecea lună a anului, numită de popor Brumărel. [Gr. mod.].

*Octóbre m., gen. al luĭ (lat. october, d. octo, opt, fiind-că la Romanĭ vechĭu an începea la Martie, și decĭ Octobre era luna a opta). A zecea lună a anuluĭ. – Vechĭ octóvrie și -ónvrie (scris -mv-, după mgr. octóvrios, vsl. sîrb. oktovriŭ, bg. octomvriĭ. Epenteza luĭ m saŭ n, după Septem-, Novem- și Decembre). Azĭ (maĭ des, dar nu maĭ bine) Octombre.

OCTOMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel.

OCTÓMBRIE (< sl.; {s} lat. october < octo „opt”; până la reforma calendarului din timpul lui Iulius Cezar era a opta lună) s. m. A zecea lună a anului, de 31 de zile; (pop.) brumărel.

REVOLUȚIA DIN OCTOMBRIE, insurecție armată declanșată la Petrograd în noaptea de 24/25 oct. (6/7 nov.) 1917, în cursul căreia forțele revoluționare (muncitori, soldați și marinari) din oraș ocupă principalele instituții guvernamentale, iau cu asalt (26 oct./8 oct. 1917) Palatul de Iarnă și arestează Guvernul provizoriu (constituit în febr. 1917, în condițiile existenței dualității puterii în Rusia), care reprezenta interesele burgheziei. Congresul II General al Sovietelor de deputați ai muncitorilor și soldaților din Rusia (26-27 oct./8-9 nov. 1917) proclamă instaurarea puterii sovietice, ca formă a dictaturii proletariatului. Congresul adoptă, totodată, Decretul asupra păcii și Decretul asupra pământului și formează primul guvern sovietic, Consiliul Comisarilor Poporului, în frunte cu V.I. Lenin. Din oct. 1917 și până în febr. 1918, revoluția s-a extins în întreaga țară. R. din O. a creat condițiile instaurării în Rusia a unui sistem comunist-totalitar, însoțit de teroare și de pierderea a milioane de vieți.