Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru octav─â

OCT├üV─é, octave, s. f. Interval ├«ntre dou─â sunete ale gamei la distan╚Ť─â de opt trepte. ÔÖŽ Strof─â alc─âtuit─â din opt versuri endecasilabice, dintre care primele ╚Öase cu rim─â ├«ncruci╚Öat─â, iar ultimele dou─â cu rim─â ├«mperecheat─â, folosit─â, mai ales ├«n poezia italian─â, spaniol─â ╚Öi portughez─â. ÔÇô Din fr. octave.
OCT├üV─é, octave, s. f. Interval ├«ntre dou─â sunete ale gamei la distan╚Ť─â de opt trepte. ÔÖŽ Strof─â alc─âtuit─â din opt versuri endecasilabice, dintre care primele ╚Öase cu rim─â ├«ncruci╚Öat─â, iar ultimele dou─â cu rim─â ├«mperecheat─â, folosit─â, mai ales ├«n poezia italian─â, spaniol─â ╚Öi portughez─â. ÔÇô Din fr. octave.
OCT├üV─é, octave, s. f. (Muz.) Interval ├«ntr-o gam─â diatonic─â, cuprinz├«nd opt note consecutive. ├Än arpegiul ┬źdo-mi-sol-do┬╗, intervalul dintre primul ┬źdo┬╗ ╚Öi ultimul ┬źdo┬╗ alc─âtuie╚Öte o octav─â.
octávă s. f., g.-d. art. octávei; pl. octáve
octávă s. f., g.-d. art. octávei; pl. octáve
OCT├üV─é s.f. 1. (Muz.) Interval ├«ntr-o gam─â diatonic─â, care cuprinde opt note consecutive. 2. Strof─â alc─âtuit─â din opt versuri. 3. A opta dintre figurile de ap─ârare la scrim─â. [< fr. octave, cf. lat. octava ÔÇô a opta].
OCT├üV─é s. f. 1. (muz.) interval de opt trepte; treapta a opta de la o treapt─â dat─â. 2. strof─â de opt versuri. 3. a opta pozi╚Ťie de ap─ârare la scrim─â. (< fr. octave, lat. octaval)
OCT├üV─é ~e f. 1) Treapta a opta a gamei diatonice de la o treapt─â dat─â. 2) Interval dintre dou─â sunete ale gamei diatonice care cuprinde opt trepte ale sc─ârii muzicale. 3) Parte a sc─ârii muzicale temperate format─â din ╚Öapte trepte diatonice sau dou─âsprezece sunete cromatice, de la ÔÇ×doÔÇŁ p├ón─â la ÔÇ×siÔÇŁ inclusiv. 4) Strof─â compus─â din opt versuri. /<fr. octave
octav─â f. 1. stan╚Ť─â de opt versuri: epopea lui Tasso e scris─â ├«n octave; 2. Muz. intervalul de opt grade.
*octav─â f., pl. e (fr. octave, d. lat. octava, fem. d. octavus, al optulea). Stan╚Ť─â de opt versur─ş: epope─şa lu─ş Tasso e scris─â ├«n octave. Muz. Interval de opt grade (de ex., de la un do la altu. V. octoih). O pozi╚Ťiune a spade─ş ├«n duel.
notarea octavelor, sistem de individualizare grafic─â, f─âr─â portativ*, a celor 9 octave* ale sc─ârii complete a sunetelor* muzicale. O dat─â admis sau stabilit un asemenea sistem, toate sunetele sc─ârii sunt ╚Öi ele individualizate, purt├ónd semnul grafic al octavei din care fac parte. Lipsind o conven╚Ťie interna╚Ťional─â pentru standardizarea n., cum exist─â pentru sunetul-etalon de acordare (3), (la = 440 Hz*), sistemele utilizate variaz─â de la ╚Ťar─â la ╚Ťar─â. Alteori, muzicieni ╚Öi acusticieni din aceea╚Öi arie cultural─â folosesc sisteme diferite, de╚Öi scara muzical─â este universal una ╚Öi aceea╚Öi, de unde rezult─â confuzii ╚Öi dificult─â╚Ťi de ├«n╚Ťelegere a textelor. Este ra╚Ťional ca ╚Öi ├«n muzic─â ╚Öi ├«n acustic─â, cele 9 octave s─â fie bine la fel denumite ╚Öi numerotate ╚Öi anume O1, O2, O3,... O9. Prin aceasta, cele 10 sunete do (cel de-al 10-lea do fiind ultimul sunet al sc─ârii muzicale cu frecven╚Ťa de 8.372 Hz) vor fi individualizate, ├«n lipsa portativului, prin nota╚Ťiile do1, do2, do3... do10. Sunetul diapazonului (5) normal va fi deci indexat cu la5. Principalele sisteme utilizate pentru notarea f─âr─â portativ a octavelor sc─ârii muzicale complete ╚Öi a sunetului do din fiecare octav─â sunt redate ├«n tabele (STAS 1957/4-74).
octav─â (< lat. octavs, ÔÇ×a optaÔÇŁ) 1. Intervalul* muzical care cuprinde opt trepte*. O. se noteaz─â cu cifra 8 ╚Öi poate fi de trei feluri: perfect─â, cuprinz├ónd 5 tonuri* ╚Öi 2 semitonuri* (se noteaz─â cu 8); mic╚Öorat─â, curpinz├ónd 4 tonuri ╚Öi 3 semitonuri (se noteaz─â 8-); m─ârit─â, cuprinz├ónd 6 tonuri ╚Öi un semiton (se noteaz─â cu 8+). 2. a opta treapt─â de la o treapt─â dat─â; are aceea╚Öi denumire ca aceasta, ├«ns─â raportul frecven╚Ťei* ei cu prima treapt─â este 2/1. 3. O. reprezint─â o parte a sc─ârii muzicale generale care cuprinde totalul celor 12 sunete diferite (de la nota do la nota si inclusiv, merg├ónd cromatic*). Scara muzical─â general─â este format─â din toate sunetele cuprinse ├«ntre frecven╚Ťele 16,5 Hz ╚Öi 8.448 Hz (limitele instr. muzicale). Ea este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n nou─â o., care primesc denumiri diferite, ├«n ordinea plas─ârii lor pe scara muzical─â, de la grav la acut. Denumirile acestor o. difer─â ├«n func╚Ťie de ╚Öcoala muzical─â care le-a emis. Cunoa╚Ötem mai multe teoretiz─âri ├«n acest sens: fr., germ., rus─â, rom├óneasc─â (formulat─â de I.D. Chirescu dup─â ╚Öcoala it.) ╚Ö.a. (V. notarea octavelor).
regula octavei (fr. r├Ęgle de lÔÇÖoctave; it. regola dellÔÇÖottava), procedeu de armonizare* ce reune╚Öte ├«ntr-o serie de acorduri* mai ales func╚Ťiile* de tonic─â* ╚Öi de dominant─â* pe scheletul unei game* majore* ├«n urcare ╚Öi cobor├óre (exist─â ╚Öi o serie minori*). Inventat─â de c─âtre theorbistul Maltot, angajat al Operei din Paris, r. avea drept scop realizarea aproape mecanic─â de c─âtre acompaniatori a ba╚Öilor (III, 1), sumar sau chiar deloc cifra╚Ťi*.

Octav─â dex online | sinonim

Octav─â definitie

Intrare: octav─â
octav─â substantiv feminin