Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ocru

├ôCRU s. n., adj. invar. 1. S. n. Varietate de argil─â de culoare galben─â, ro╚Öie, brun─â etc., format─â din hidroxizi de fier ╚Öi folosit─â ca pigment la fabricarea unor vopsele. 2. S. n. Vopsea preparat─â din ocru (1). 3. Adj. invar. Culoare galben─â-brun─â. 4. S. n. Culoare ocru (3). ÔÇô Din fr. ocre.
├ôCRU s. n. 1. Varietate de argil─â de culoare galben─â, ro╚Öie, brun─â etc., format─â din hidroxizi de fier ╚Öi folosit─â ca pigment la fabricarea unor vopsele. 2. Vopsea preparat─â din ocru (1). 3. (Adesea adjectival) Culoare galben─â-brun─â. ÔÇô Din fr. ocre.
├ôCRU s. n. Argil─â de culoare galben─â, ro╚Öie, brun─â etc. con╚Ťin├«nd oxizi de fier ╚Öi uneori oxizi de mangan ╚Öi folosit─â ca pigment la fabricarea unor vopsele; vopsea preparat─â din aceast─â argil─â.
*├│cru1 (o-cru) adj. invar.
├│cru2 (o-cru) s. n., art. ├│crul
├│cru s. n. (sil. -cru), art. ├│crul
ÓCRU s.n. Argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc., folosită la fabricarea unor vopsele; vopsea preparată din această argilă. // adj. invar. De culoare galben-brună. [< fr. ocre].
├ôCRU I. s. n. varietate de argil─â galben─â, ro╚Öie sau brun─â, ├«n pictur─â. ÔŚŐ vopsea din aceast─â argil─â. II. adj. inv., s. n. (de) culoare galben-brun─â. (< fr. ocre, lat. ochra, gr. okhra)
ÓCRU n. 1) Pigment mineral galben (sau roșu). 2) Vopsea preparată din astfel de pigment. 3) Culoare galbenă-brună. [Sil. -cru-] /<fr. ocre
ocru n. argil─â colorat─â ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n pictura cu uleiu: cu ocru se vopsesc sc├óndurile du╚Öumelei.

Ocru dex online | sinonim

Ocru definitie

Intrare: ocru
ocru substantiv neutru
  • silabisire: -cru