Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru ocrotire

OCROT├Ź, ocrotesc, vb. IV. Tranz. A lua sub paza sa; a ap─âra, a proteja; a ajuta, a sprijini. ÔÇô Din sl. okrotiti ÔÇ×a ├«mbl├ónziÔÇŁ.
OCROTIRE s. f. Ac╚Ťiunea de a ocroti ╚Öi rezultatul ei; ap─ârare, protejare, sprijin, ajutor. ÔŚŐ Ocrotirea s─ân─ât─â╚Ťii = complex de m─âsuri stabilite de stat pentru prevenirea bolilor, ├«nt─ârirea ╚Öi refacerea s─ân─ât─â╚Ťii, prelungirea vie╚Ťii ╚Öi a capacit─â╚Ťii de munc─â a oamenilor. Ocrotirea naturii = ac╚Ťiune organizat─â de stat, de o institu╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â na╚Ťional─â sau interna╚Ťional─â ├«n scopul utiliz─ârii ra╚Ťionale, al conserv─ârii ╚Öi al reproducerii resurselor naturale. ÔÖŽ Ad─âpost, azil. ÔÇô V. ocroti.
OCROT├Ź, ocrotesc, vb. IV. Tranz. A lua sub paza sa; a ap─âra, a proteja; a ajuta, a sprijini. ÔÇô Din sl. okrotiti ÔÇ×a ├«mbl├ónziÔÇŁ.
OCROT├ŹRE, ocrotiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ocroti ╚Öi rezultatul ei; ap─ârare, protejare, sprijin, ajutor. ÔŚŐ Ocrotirea s─ân─ât─â╚Ťii = complex de m─âsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, ├«nt─ârirea ╚Öi refacerea s─ân─ât─â╚Ťii, prelungirea vie╚Ťii ╚Öi a capacit─â╚Ťii de munc─â a oamenilor. Ocrotirea naturii = ac╚Ťiune organizat─â de stat, de o institu╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â na╚Ťional─â sau interna╚Ťional─â ├«n scopul utiliz─ârii ra╚Ťionale, al conserv─ârii ╚Öi al reproducerii resurselor naturale. ÔÖŽ Ad─âpost, azil. ÔÇô V. ocroti.
OCROT├Ź, ocrotesc, vb. IV. Tranz. A lua sub paza sa; a ap─âra, a proteja, a ajuta, a sprijini. Statid ocrote╚Öte c─âs─âtoria ╚Öi familia ╚Öi ap─âr─â interesele mamei ╚Öi copilului. CONST. R.P.R. 39. Unul dintre pedagogi m─â ocrotea. GALACTION, O. I 14. Ocrotea pe to╚Ťi copiii s─ârmani. ISPIRESCU, L. 269. ÔŚŐ (Poetic) Veniser─â nouri asupra lunii, ocrotindu-i. SADOVEANU, N. P. 20. ├Än lungul cimpiei arse, pustii, se ├«nal╚Ť─â doar un singur p├«lc de s─âlcii ce ocrotesc, sub umbra deas─â a crengilor dezlipite, un izvor din care ╚Öi ele ├«╚Öi sug via╚Ťa. G├ÄRLEANU, L. 20. ÔŚŐ Refl. (├Änvechit) A se ap─âra. Dup─â ce se ocroti un minut cu sabia sa, Micu plin de r─âni fu prins viu. B─éLCESCU, O. II 256.
OCROT├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a ocroti; ap─ârare, protejare, sprijin, ajutor. Nu te teme, c─â te ieu sub ocrotirea mea. ALECSANDRI, T. I 83. Nu vor mai putea... sta mult ├«n ╚Ťar─â... cet─â╚Ťile f─âcute la. T├«rgovi╚Öte ╚Öi la Bucure╚Öti nefiind o ocrotire temeinic─â. B─éLCESCU, O. II 101. Educa╚Ťia, ocrotirea ob╚Öteasc─â, egalitatea moral─â ╚Öi civil─â... ╚Öterg ba╚Ötina ╚Öi- dau locuitori buni ╚Öi ├«ndatori╚Ťi. RUSSO O. 98. ÔÖŽ Ad─âpost, azil. Trimise o solie ╚Öi la craiul Poloniei poftindu-l ca s─â nu sprijineasc─â pe du╚Ömanul s─âu Ieremia Movil─â, nici s─â dea ocrotire emigra╚Ťilor din Ardeal. B─éLCESCU, O. II 279. Au aprins un foc mare, ca s─â deie s─âmn acelor ce s─â primejduie c─â ├«n acel ostrov pot s─â afle ocrotire, DR─éGHICI, R. 221.
ocrot├ş (a ~) (o-cro-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ocrot├ęsc, imperf. 3 sg. ocrote├í; conj. prez. 3 s─â ocrote├ísc─â
ocrot├şre (o-cro-) s. f., g.-d. art. ocrot├şrii
ocrot├ş vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ocrot├ęsc, imperf. 3 sg. ocrote├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ocrote├ísc─â
ocrot├şre s. f. (sil. -cro-), g.-d. art. ocrot├şrii; pl. ocrot├şri
OCROT├Ź vb. 1. v. ap─âra. 2. v. ajuta.
OCROT├ŹRE s. 1. v. ap─ârare. 2. ap─ârare, protec╚Ťie, sprijin, (├«nv. ╚Öi pop.) obl─âduire, (├«nv.) ap─âr─âm├ónt, scuteal─â, scutin╚Ť─â, scutire, (fig.) scut. (Serve╚Öte ca ~ ├«mpotriva...) 3. protejare, sprijinire, sus╚Ťinere, (rar) proteguire. (~ b─âtr├óne╚Ťelor lui.) 4. v. ajutor. 5. grij─â, protec╚Ťie, (fig.) arip─â, pav─âz─â, scut. (Se afl─â sub ~ lor.) 6. ajutor, patronaj, protec╚Ťie, sprijin, tutel─â, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societ─â╚Ťi de binefacere.) 7. v. egid─â.
ocrot├ş (ocrot├ęsc, ocrot├şt), vb. ÔÇô A proteja, a ap─âra. Sl. okrotiti, ukrotiti ÔÇ×a se calmaÔÇŁ (Cihac, II, 224). ÔÇô Der. ocroteal─â, s. f. (protec╚Ťie, ap─ârare); ocrotitor, adj. (protector).
A OCROT├Ź ~├ęsc tranz. (fiin╚Ťe, lucruri) A avea ├«n paza sa; a lua sub ocrotire; a p─âzi; a supraveghea; a proteja; a veghea; a ap─âra. /<sl. okrotiti
OCROT├ŹRE ~i f. 1) v. A OCROTI ÔŚŐ ~ea s─ân─ât─â╚Ťii ansamblu de m─âsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor ╚Öi ├«nt─ârirea s─ân─ât─â╚Ťii. ~ea naturii complex de m─âsuri luate de stat, de o institu╚Ťie ├«n scopul utiliz─ârii ra╚Ťionale, al conserv─ârii ╚Öi reproducerii resurselor naturale. [Sil. -cro-] /v. a ocroti
ocrot├Č v. a proteja. [Slav. UKR├ĺTITI, a alina, a ├«mbl├ónzi].
ocrotire f. protec╚Ťiune.
ocrot├ęsc v. tr. (vsl. o-krotiti ╚Öi u-krotiti, a ├«mbl├«nzi, d. krotili, a ├«mbl├«nzi, a m├«ng├«─şa). Vech─ş. Sprijin (suflete╚Öte). Az─ş rar. Protejez.
OCROTI vb. 1. a ap─âra, a feri, a p─âzi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (ast─âzi rar) a scuti, (├«nv. ╚Öi pop.) a obl─âdui, (├«nv. ╚Öi reg.) a ocoli, (├«nv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (S─â-i ~ de primejdie.) 2. a (se) ajuta, a (se) ajutora, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) sus╚Ťine, (rar) a (se) protegui, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«nlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (├«nv.) a (se) ├«ndem├«na, a (se) protecta, (fam. fig.) a (se) propti. (L-a ~ s─â dep─â╚Öeasc─â impasul.)
OCROTIRE s. 1. ap─ârare, ferire, p─âzire, protejare, (livr.) salvgardare, (├«nv. ╚Öi pop.) obl─âduire. (~ ╚Ť─ârii de primejdii.) 2. ap─ârare, protec╚Ťie, sprijin, (├«nv. ╚Öi pop.) obl─âduire, (├«nv.) ap─âr─âm├«nt, scuteal─â, scutin╚Ť─â, scutire, (fig.) scut. (Serve╚Öte ca ~ ├«mpotriva...) 3. protejare, sprijinire, sus╚Ťinere, (rar) proteguire. (~ b─âtr├«ne╚Ťelor lui.) 4. ajutor, asisten╚Ť─â, protec╚Ťie, sprijin, (livr.) recurs, (├«nv. ╚Öi pop.) ajutorin╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi reg.) ajutorie, sprijoan─â, (├«nv.) sprijineal─â, (turcism ├«nv.) iamac. (I-a mul╚Ťumit pentru ~ lui.) 5. grij─â, protec╚Ťie, (fig.) arip─â, pav─âz─â, scut. (Se afl─â sub ~ lor.) 6. ajutor, patronaj, protec╚Ťie, sprijin, tutel─â, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societ─â╚Ťi de binefacere.) 7. egid─â, obl─âduire, patronaj, protec╚Ťie, sprijin. (Asocia╚Ťia se bucur─â de ├«nalta ~ a...)
OCROTIRE. Subst. Ocrotire, ocrotin╚Ť─â (├«nv.), ap─ârare, scut (fig.), protejare, proteguire (rar), patronare, patronaj, sprijin (fig.), sprijinire, (fig.), sus╚Ťinere, obl─âduire (├«nv. ╚Öi pop.), fereal─â, ferire. Ocrotirea s─ân─ât─â╚Ťii; ocrotirea naturii; protec╚Ťia muncii. Paz─â, p─âzire, p─âzit (rar), gard─â, escort─â, straj─â, str─âjuire, veghe, veghere, priveghere, privegheal─â (pop.), priveghi (pop.), supraveghere. Tutel─â, tutelaj (rar), epitropie, curatel─â. Favoritism, favorizare, p─ârtinire, nepotism, protec╚Ťie, proptea (fig.), pil─â (fig., fam.). Protec╚Ťionism. Ocrotitor, ap─âr─âtor, protector. Paznic, p─âzitor, gardian, santinel─â, caraul─â, straj─â (rar), str─âjer (├«nv. ╚Öi pop.), str─âjuitor (rar), supraveghetor. Tutore, epitrop, curator. Mecena (livr.), mecenat (livr.). Protejat, favorit. Adj. Ocrotitor, ap─âr─âtor, protector, de protec╚Ťie, proteguitor (rar); sprijinitor (fig.); p─ârtinitor. P─âzitor, str─âjuitor (rar), veghetor. Protejat, ferit. Vb. A ocroti, a lua pe cineva sub ocrotirea (sub aripa) sa, a ap─âra, a lua ap─ârarea, a lua sub arip─â (fig.), a sus╚Ťine (pe cineva), a proteja, a protegui (rar), a protege (rar), a protecta (├«nv., rar), a obl─âdui (├«nv. ╚Öi pop.); a feri, a scuti, a ╚Ťine la ad─âpost. A p─âzi, a str─âjui, a face de gard─â, a veghea, a priveghea (pop.), a supraveghea. A tutela, a avea grij─â, a patrona. A favoriza, a acorda favoruri, a p─ârtini, a proteja; a pune (a b─âga) pile (fam.). A se bucura de protec╚Ťia cuiva, a fi ocrotit, a fi sub ocrotire, a ajunge (a fi) ├«n m├«ini bune, a fi sub m├«na cuiva, a avea spete (pile; proptele). A da ├«n grija cuiva, a da pe m├«na cuiva, a l─âsa ├«n seama cuiva. Adv. Sub ocrotire, sub paz─â; sub tutel─â. V. ap─ârare, paz─â.
COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII, institu╚Ťie ├«nfiin╚Ťat─â ├«n anul 1930, sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliat─â Academiei Rom├óne (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii ╚Öi de a adopta m─âsuri pentru ocrotirea lor. P├«n─â ├«n prezent a delimitat c. 400 de rezerva╚Ťii naturale (ex. Parcul na╚Ťional Retezat, Poli╚Ťa cu Crini din Ceahl─âu, Valea Fagilor din N M-╚Ťilor M─âcin, P─âdurea Letea, lacul ╚Öi p├«r├«ul Pe╚Ťea etc.) ╚Öi a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor, floarea de col╚Ťi) ╚Öi faunistice (ex. r├«sul, nag├«╚Ťul, cioc├«ntorsul). C. a propus, pe baza unor studii fundamentate, constituirea a ├«nc─â 11 parcuri na╚Ťionale (Rodna, C─âlimani, Ceahl─âu, Piatra Craiului, Delta Dun─ârii ╚Ö.a.) realizate ├«n 1990 ╚Öi reglementarea prin legi a protec╚Ťiei mediului ├«nconjur─âtor.
OCROTIREA NATURII ╚śI A MEDIULUI ├ÄNCONJUR─éTOR, revist─â ╚Ötiin╚Ťific─â editat─â de Academia Rom├ón─â ├«ncep├ónd cu 1955 (p├ón─â ├«n 1974 cu titlul ÔÇ×Ocrotirea naturiiÔÇŁ). Are un rol important ├«n impulsionarea activit─â╚Ťii protec╚Ťioniste din Rom├ónia ╚Öi ├«n promovarea conceptelor ╚Öi normelor organismelor interna╚Ťionale implicate ├«n ocrotirea naturii ╚Öi a mediului.

Ocrotire dex online | sinonim

Ocrotire definitie

Intrare: ocroti
ocroti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -cro-
Intrare: ocrotire
ocrotire substantiv feminin
  • silabisire: -cro-