ocnaș definitie

11 definiții pentru ocnaș

OCNÁȘ, ocnași, s. m. (În trecut) Om condamnat la muncă silnică într-o ocnă; p. gener. pușcăriaș. – Ocnă + suf. -aș.
OCNÁȘ, ocnași, s. m. Condamnat la muncă silnică într-o ocnă; p. gener. pușcăriaș. – Ocnă + suf. -aș.
OCNÁȘ, ocnași, s. m. Individ condamnat la muncă silnică într-o ocnă; p. ext. pușcăriaș. Ocnașii, pe ulițele înguste, pășeau fără cuvinte, fără zîmbet, cu fețele rase zbîrcite, cu ochii plini de întunericul celulelor. SADOVEANU, O. VI 274. Făceam parte din ocnașii ce pe șubrede picioare își tîrăsc ale lor zile ca ghiulele-obositoare. MACEDONSKI, O. I 72. Greu vine unor copile să-și petreacă viața închise în casă, ca ocnașii în ocnă. ȘEZ. II 50.
ocnáș s. m., pl. ocnáși
ocnáș s. m., pl. ocnáși
OCNÁȘ s. v. condamnat.
OCNÁȘ ~i m. înv. Persoană condamnată la muncă silnică în ocnă; șalgău. /ocnă + suf. ~aș
ocnáș, ocnáși, s.m. (înv.) 1. criminal condamnat la muncă în ocnă. 2. lucrător la saline.
ocnaș m. 1. lucrător în ocnă; 2. criminal osândit a tăia sarea din ocnă.
ocnáș m. (d. ocnă). Lucrător de la ocnă. Criminal condamnat la munca ocneĭ. V. șalgăŭ.
OCNAȘ s. (JUR.) condamnat, deținut, osîndit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar.

ocnaș dex

Intrare: ocnaș
ocnaș substantiv masculin