Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru ocn─â

OCN─é, ocne, s. f. 1. Min─â (mai ales de sare); salin─â. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) S─ârat ocn─â = foarte s─ârat, prea s─ârat. 2. ├Änchisoare pentru cei condamna╚Ťi la munc─â silnic─â ├«n saline; p. gener. ├«nchisoare, pu╚Öc─ârie. ÔÖŽ Pedeaps─â executat─â ├«ntr-o astfel de ├«nchisoare. ÔÇô Din sl. okno ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ.
├ôCN─é, ocne, s. f. 1. Min─â (mai ales de sare); salin─â. ÔŚŐ Expr. (Adverbial) S─ârat ocn─â = foarte s─ârat, prea s─ârat. 2. ├Änchisoare pentru cei condamna╚Ťi la munc─â silnic─â ├«n saline; p. gener. ├«nchisoare, pu╚Öc─ârie. ÔÖŽ Pedeaps─â executat─â ├«ntr-o astfel de ├«nchisoare. ÔÇô Din sl. okno ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ.
├ôCN─é, ocne, s. f. Min─â de sare; salin─â. Numiri de felul lui Ocna de Fier arat─â c─â apelativul ocn─â a ├«nsemnat odinioar─â ┬źmin─â (├«n general)┬╗, nu numai ┬źsalin─â┬╗, ca ast─âzi. IORDAN, N. L. 33. Sosind la T├«rgul Ocnii, s-a cobor├«t ├«ntr-o ocn─â p─âr─âsit─â. NEGRUZZI, S. I 87. ÔŚŐ Expr. S─ârat ocn─â = foarte s─ârat, prea s─ârat. Br├«nz─â s─ârat─â ocn─â. ÔÖŽ Loc unde se ├«nchid condamna╚Ťii la munc─â silnic─â, de obicei l├«ng─â o salin─â ├«n care s├«nt sili╚Ťi s─â lucreze; p. ext. munca, pedeapsa pe care o are de executat un ocna╚Ö. La 1825, decembri╚Ötii, scula╚Ťi ├«n numele libert─â╚Ťii, luau drumul Siberiei c─âtr─â ├«nchisori ╚Öi ocne pustii. SADOVEANU, E. 199. ╚śi ce-a f─âcut, Destul de r─âu a fost De frica ocnei s-a r─âznit, ╚śi-i dus de-atunci. CO╚śBUC, P. I 230. Ai mai bine s─â fugim, s─â nu dea cineva peste noi, c─â-nfund─âm ocna! CARAGIALE, S. 36.
├│cn─â s. f., g.-d. art. ├│cnei; pl. ├│cne
├│cn─â s. f., g.-d. art. ├│cnei; pl. ├│cne
OCN─é s. 1. v. salin─â. 2. v. min─â. 3. v. ├«nchisoare. 4. (JUR.) ├«nchisoare, pu╚Öc─ârie, recluziune, temni╚Ť─â. (Condamnat la 5 ani ~.)
ÓCNĂ s. v. cavernă, grotă, peșteră.
ocn─â (├│cne), s. f. ÔÇô 1. Salin─â, min─â de sare. ÔÇô 2. Munc─â silnic─â pe via╚Ť─â, care se f─âcea odinioar─â ├«n saline cu ocna╚Öii (sec. XVII-XIX). Sl. okno ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, III, 224; Conev 42), cf. bg., sb. okno ÔÇ×pu╚Ť de min─âÔÇŁ, pol. okna, ngr. ╬┐¤░╬Ż╬▒ ÔÇ×salin─âÔÇŁ (< rom.). ÔÇô Der. Ocna╚Ö, s. m. (condamnat; muncitor ├«n salin─â); ocni╚Ť─â, s. f. (ni╚Ö─â, firid─â), din sl. okunice ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ. Der. din ngr. pornind de la sl. (Meyer, Neugr. St., II, 49), nu pare probabil─â.
├ôCN─é ~e f. 1) Min─â de sare; s─âr─ârie; salin─â. 2) ├«nv. ├Änchisoare subteran─â pentru cei condamna╚Ťi la munc─â silnic─â ├«n minele de sare. 3) Institu╚Ťie corec╚Ťional─â ├«n care ├«╚Öi isp─â╚Öesc pedeapsa persoanele condamnate la priva╚Ťiune de libertate; pu╚Öc─ârie; ├«nchisoare. /<sl. okno
Ocna f. 1. sau Ocnele-Mari, or─â╚Öel ├«n jud. V├ólcea cu bogate saline: 5800 locuitori. Penitenciar ╚Öi stabilimente balneare; 2. (T├órgu-Ocna), or─â╚Öel ├«n jud. Bac─âu cu cele mai mari saline din ╚Ťar─â: 9500 loc. Sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi balnear─â. Mare penitenciar pentru cei os├óndi╚Ťi pe viea╚Ť─â; 3. (Sibiului) numit de Unguri Vizakna ╚Öi de Sa╚Öi Salzburg, localitate la N.-V. de Sibiu, cu b─âi ╚Öi mine bogate de sare: 3772 locuitori.
ocn─â f. 1. min─â, mai ales de sare: ocnele cele mai cunoscute sunt cele dela Sl─ânic ╚Öi Telega; 2. locul unde se ├«nchid f─âc─âtorii de rele (os├óndi╚Ťi la munca silnic─â); ocn─â p─âr─âsit─â, l─âsat─â ├«n nelucrare, servia ├«nainte de ├«nchisoare t├ólharilor celor mai cumpli╚Ťi; 3. pl. ocne, od. venit domnesc dela minele de sare. [Ung. OKNA, salin─â (serb. OKNO, pu╚Ť de ocn─â); v. baie].
├│cn─â f., pl. e (vsl. okno, pl. okna, fereastr─â, d. oko, och─ş; s├«rb. okno, geam, min─â; pol. okno, fereastr─â, deschiz─âtur─â, okna pl., galerie, pu╚Ť de min─â, okna solne, mine de sare; ung. akna, salin─â; mgr. ├│kna, vran─â, ngr. ├│kna, salin─â. V. och─ş. ÔÇô Rom├óni─ş a┼ş luat acest cuv├«nt d. Ungur─ş ma─ş de grab─â de c├«t d. Slav─ş). Salin─â, min─â din care se scoate sare. Salin─â care serve╚Öte ╚Öi ca penitenciar pentru criminal─ş: condamnat la ocn─â. Adv. S─ârat ocn─â, s─ârat slatin─â (morug─â), foarte s─ârat. ÔÇô Pin vest ╚Öi ogn─â ╚Öi umn─â (ca tocma, togma, tomna). V. ba─şe.
ocn─â s. v. CAVERN─é. GROT─é. PE╚śTER─é.
OCN─é s. 1. salin─â, (├«nv.) s─âr─ârie. (~ de la Cacica.) 2. min─â, subteran, (├«nv. ╚Öi reg.) baie, (├«nv.) madem, minier─â. (Au intrat ├«n ~ ├«n schimbul al doilea.) 3. (JUR.) arest, ├«nchisoare, penitenciar, pu╚Öc─ârie, temni╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi pop.) popreal─â, (pop.) prinsoare, robie, (reg.) cremenal, (Transilv., Maram. ╚Öi Bucov.) ari╚Öte, (prin Transilv.) c─âlisc─â, (Transilv.) pi╚Ťigoaic─â, (prin Olt.) prinzare, (prin Maram.) rob╚Öag, (├«nv.) paz─â, tumurluc, (fran╚Ťuzism ├«nv.) prizon, (fam.) beci, gherl─â, (fam. fig.) dub─â, h├«rd─âu, r─âcoare, (reg. fig.) umbr─â, (arg.) gros, p├«rnaie, ╚Ťuhaus, zdup. (A stat la ~.) 4. (JUR.) ├«nchisoare, pu╚Öc─ârie, recluziune, temni╚Ť─â. (Condamnat la 5 ani ~.)
├│cn─â, ocne, s.f. ÔÇô 1. Min─â (├«n general); baie. ÔÇ×Limba veche arat─â c─â apelativul ocn─â a ├«nsemnat odinioar─â min─â, nu numai salin─â, ca ast─âziÔÇŁ (Iordan, 1963: 52). 2. Salin─â. ÔÖŽ (top.) Ocna, pu╚Ť cu ap─â s─ârat─â, probabil o fost─â exploatare de sare (├«n Dragomire╚Öti ╚Öi S─âli╚Ötea de Sus) (Vi╚Öovan, 2005); Ocna-╚śugatag, localitate cu statut de sta╚Ťiune balnear─â, ├«n Maramure╚Ö, la 20 km sud de Sighet; cu ape s─ârate, concentrate, care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â pentru b─âi (╚Üeposu, C├ómpeanu, 1921: 140). 3. (├«nv.) Gur─â de ie╚Öire dintr-o ├«nc─âpere: ÔÇ×Femeia se coboar─â prin ocna grajdului jos, frumu╚Öel, prin cotru╚Ť ├«n grajdÔÇŁ (Saras─âu). ÔÇô Din sl. okno ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ (Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA) < oko ÔÇ×ochiÔÇŁ (Scriban), magh. akna ÔÇ×salinaÔÇŁ. ÔÇ×Rom├ónii au luat acest cuv├ónt de la unguri mai degrab─â, dec├ót de la slaviÔÇŁ (Scriban).
├│cn─â, -e, s.f. ÔÇô 1. Min─â (├«n general); baie. ÔÇ×Limba veche arat─â c─â apelativul ocn─â a ├«nsemnat odinioar─â min─â, nu numai salin─â, ca ast─âziÔÇŁ (Iordan 1963: 52). 2. Salin─â. Ocna-╚śugatag, localitate cu statut de sta╚Ťiune balnear─â, ├«n Maramure╚Ö, la 20 km sud de Sighet; cu ape s─ârate, concentrate, care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â pentru b─âi (╚Üeposu, C├ómpeanu 1921: 140). 3. Gur─â de ie╚Öire dintr-o ├«nc─âpere: ÔÇ×Femeia se coboar─â prin ocna grajdului jos, frumu╚Öel, prin cotru╚Ť ├«n grajdÔÇŁ (Bil╚Ťiu; Saras─âu). ÔÇô Din sl. okno ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ (DER, DEX).
OCNA DE FIER, com. ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, sitaut─â ├«n zona m-╚Ťilor Dognecei; 801 loc. (2003). Expl. de min. de fier, de sulfuri polimetalice ╚Öi de obr. Muzeu de mineralogie.
OCNA DEJULUI, cartier al municipiului Dej, jud. Cluj, sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes local, cu climat de dealuri, sedativ, ╚Öi cu ape minerale clorurate, sodice, de mare concentra╚Ťie (260 g/l), slab sulfatate, cantonate ├«ntr-un lac ce ocup─â o veche salin─â. ├Än cur─â extern─â, apele minerale sunt indicate pentru tratarea unor deficien╚Ťe ale aparatului locomotor.
OCNA MURE╚ś, ora╚Ö ├«n jud. Alba, pe valea Mure╚Öului; 15.802 loc. (2003). Expl. de argile bentonitice ╚Öi de sare. Ind. mat. de constr. (var, prefabricate din beton). Produse sodice ╚Öi alim. (alcool, panifica╚Ťie, fermentarea ╚Öi prelucr. tutunului). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes local, cu ape minerale clorurate, sodice, de mare concentra╚Ťie (266 g/l), provenite din lacurile cantonate ├«n vechile saline, folosite pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice periferice (pareze) ╚Öi ginecologice. ├Än perimetrul ora╚Öului au fost descoperite urmele unei a╚Öez─âri civile romane din sec. 2-3 (o statuie din marmur─â reprezent├ónd-o pe zei╚Ťa Hekate ╚Öi un coif din bronz al unui legionar roman), iar ├«n satul R─âzboieni-Cetate din apropiere au fost identificate vestigiile unui castru roman din sec. 2-3 ╚Öi ale unei a╚Öez─âri civile romane (opai╚Ťe, lei funerari, terra sigillata, statueta unui zeu, un relif cu Lupa capitolina ╚Ö.a.). Cunoscut─â din perioada daco-roman─â cu numele Salinae, localitatea apare men╚Ťionat─â documentar ├«n 1203 cu numele Uioara. Declarat ora╚Ö ├«n 1956. ├Än O.M. se afl─â ruinele cet─â╚Ťii Uioara (sec. 12) ╚Öi o biseric─â romano-catolic─â (sec. 18). ├Än localit. component─â Uioara de Sus exist─â castelul Teleki (1742, cu unele transform─âri din 1869), iar ├«n satul Cisteiu de Mure╚Ö, atestat documentar ├«n 1320, se afl─â o biseric─â ortodox─â de lemn cu hramul Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (sec. 18) ╚Öi un ansamblu arhitectonic alc─âtuit dintr-o curie (1796), ├«n stil baroc, un castel ├«n stil neoclasic (sec. 19), hambar (sec. 19) ╚Öi o capel─â romano-catolic─â (sec. 18), ├«n stil baroc.
OCNA PUSTIE (sau AVRAM IANCU), lac s─ârat situat ├«n arealul ora╚Öului Ocna Sibiului, format pe locul unei saline abandonate ├«n 1817. Supr.: 10.137 m2; ad. max.: 128 m (cel mai ad├ónc lac din Rom├ónia); salinitatea: 180-200 g/l (la suprafa╚Ť─â ╚Öi ├«n func╚Ťie de anotimp).
OCNA SIBIULUI, ora╚Ö ├«n jud. Sibiu, situat la NV depr. Sibiu, pe cursul superior al r├óului Vi╚Öa; 4.209 loc. (2003). Fabric─â de tac├ómuri de inox ╚Öi de obiecte de uz casnic. Produse lactate ╚Öi de panifica╚Ťie. Ferm─â avicol─â. Bibliotec─â or─â╚Öeneasc─â (c. 25.000 vol.). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â (din 1858) de interes general, cu func╚Ťionare permanent─â, cu ape minerale clorurate, sodice, bicarbonatate ╚Öi cu n─âmoluri sapropelice, indicate pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, dermatologice, metabolice ╚Öi de nutri╚Ťie etc. Pavilion balnear (1906-1909). ├Än arealul ora╚Öului exist─â 15 lacuri s─ârate, helioterme, cu ape clorurat-sodice, cu concentra╚Ťie ridicat─â (180-300 g/l), cantonate ├«n minele de sare pr─âbu╚Öite ├«n sec. 19 (lacurile Horea, Ocna Pustie, Br├óncoveanu, M├ó╚Ťelor, Lacul f─âr─â Fund ╚Ö.a.). Men╚Ťionat─â ca sat ├«n 1263, O.S. apare consemnat─â ca t├órg ├«n 1346 ╚Öi ca ora╚Ö (comun─â urban─â) ├«n 1910. ├Än perioada 1928-1968 a fost trecut─â ├«n categoria a╚Öez─ârilor rurale; redeclarat─â ora╚Ö la 17 febr. 1968. Biseric─â-cetate construit─â ├«n stil romanic, ├«n etape, ├«n perioada 1240-1280, cu picturi murale ├«n stilul Rena╚Öterii, dat├ónd din 1522; biserica ortodox─â Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1697-1701, pictat─â ├«n 1723), construit─â prin grija lui Constantin Br├óncoveanu, pe locul unei biserici de lemn din 1599; bisericile Sf. Nicolae (1790), Schimbarea la Fa╚Ť─â (1790-1820), Sf. Ioan Botez─âtorul (1810, pictat─â ├«n 1827).
OCNA ╚śUGATAG, com. ├«n jud. Maramure╚Ö, situat─â ├«n depr. Maramure╚Ö; 4.196 loc. (2003). Nod rutier. Z─âc─âminte de sare ╚Öi gips. Prelucr. pieilor (Sat-╚śugatag) ╚Öi a l├ónii (Hoteni). Sta╚Ťie meteorologic─â (din 1858). Satul O.╚ś., men╚Ťionat documentar ├«n 1355, are statul de sta╚Ťiune balneoclimateric─â de interes local, cu ape minerale clorurate, de mare concentra╚Ťie (119,5 g/l), calcice, cantonate ├«n lacuri instalate ├«n ocne pr─âbu╚Öite. Sta╚Ťiunea este indicat ├«n tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice ╚Öi vasculare. Complex sanatorial. Biserici de lemn cu hramurile Cuvioasa Parascheva (1642, cu decor sculptat ╚Öi pere╚Ťii picta╚Ťi) ╚Öi Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1657), ├«n satele Sat-╚śugatag ╚Öi Hoteni. Por╚Ťi monumentale din lemn, cu sculpturi executate ├«n stil maramure╚Öean. Rezerva╚Ťie forestier─â (P─âdurea Cr─âiasc─â, 44 ha) cuprinz├ónd o veche planta╚Ťie de larice cu arbori monumentali ╚Öi p─âdure natural─â de stejar. ├Än satul Berb, rezerva╚Ťia Lacul (T─âul) Mor─ârenilor (20 ha).
OCNELE MARI, ora╚Ö ├«n jud. V├ólcea, situat pe dr. v─âii Oltului, ├«n zona Subcarpa╚Ťilor V├ólcii; 3.422 loc. (2003). Expl. de sare (prin disolu╚Ťie), prelucrat─â ├«n combinatul chimic din satul Govora. Ora╚Öul este inclus ├«n categoria sta╚Ťiunilor balneoclimaterice, av├ónd ├«n perimetrul s─âu un lac (c. 1.000 m2) cu ap─â s─ârat─â (216,3 g/l) cu caracter helioterm, cu n─âmol sapropelic pe fund, cu eficacitate ├«n tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, cardiovasculare etc. Apele cloruro-sodice ╚Öi iodurate de aici au ├«nceput s─â fie utilizate pentru tratament ├«ncep├ónd cu anul 1833, c├ónd s-au f─âcut primele amenaj─âri, iar primul stabiliment balnear a fost construit ├«n anii 1894-1896. Localitatea apare men╚Ťionat─â documentar ca sat ├«n 1402, iar ulterior ca t├órg, devenind ora╚Ö ├«n sec. 16. ├Än O.M. se afl─â biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 16, renovat─â ├«n 1746), iar ├«n localit─â╚Ťile componente Sl─âtioarele, Gura Suha╚Öului, Lunca, ╚Üeica ╚Öi Buda, bisericile Sf. Nicolae (1568-1574), Sf. Gheorghe (1676-1677), Sf. Ioan Gur─â de Aur (1701-1706), Sf. Gheorghe ╚Öi Sf. Dumitru (1726, cu fresce din 1782) ╚Öi Sf. Treime ╚Öi Sf. Nicolae (1731). Ca urmare a exploat─ârii prin disolu╚Ťie a s─ârii, ├«n toamna anului 2001 s-au produs pr─âbu╚Öiri de mare amploare, care au distrus aproape ├«n ├«ntregime satul ╚Üeica.
a fi ocn─â mare expr. (intl.) v. a fi otrav─â mare.
a ├«nfunda ocna / temni╚Ťa / pu╚Öc─âria expr. a fi condamnat la ani grei de ├«nchisoare.
ocnă, ocne s. f. (intl.) infractor renumit și foarte periculos.

Ocn─â dex online | sinonim

Ocn─â definitie

Intrare: ocn─â
ocn─â substantiv feminin