Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 689094:

ocléĭ și ucléĭ m., pl. tot așa (pol. oklej, rus. ŭkléĭa, ung. ökle, a. î.). Dun. Obleț (peștișor): Cine n’a mîncat ocleĭ proaspăt, nu știe ce e bun pe lume (Prov.).

Oclei dex online | sinonim

Oclei definitie