Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru ochitur─â

OCHIT├ÜR─é, ochituri, s. f. Privire, c─âut─âtur─â din ochi1. ÔÇô Ochi2 + suf. -tur─â.
OCHIT├ÜR─é, ochituri, s. f. (Rar) Privire, c─âut─âtur─â din ochi1. ÔÇô Ochi2 + suf. -tur─â.
OCHIT├ÜR─é, ochituri, s. f. 1. Privire, c─âut─âtur─â din ochi. V─âzind ei a╚Öa, au zis ca s─â se lupte din ochitur─â. Se uit─â o dat─â feciorul ├«mp─âratului la zmeu ╚Öi-l ├«nfior─â. SEVASTOS, la TDRG. 2. Ac╚Ťiunea de a ochi; ochire (2). V├«n─âtor cu ochitur─â bun─â.
ochit├║r─â s. f., g.-d. art. ochit├║rii; pl. ochit├║ri
ochit├║r─â s. f., g.-d. art. ochit├║rii; pl. ochit├║ri
OCHITÚRĂ ~i f. rar Privire aruncată asupra cuiva; uitătură; cătătură. /ochi + suf. ~tură

Ochitur─â dex online | sinonim

Ochitur─â definitie

Intrare: ochitur─â
ochitur─â substantiv feminin