Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

OCHI1, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s. m., (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele dou─â organe ale vederii, de form─â globular─â, sticloase, a╚Öezate simetric ├«n partea din fa╚Ť─â a capului omului ╚Öi a unor animale; globul ├«mpreun─â cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. ÔŚŐ Loc. adv. V─âz├ónd cu ochii = repede. Ochi ├«n ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii ├«nchi╚Öi = a) f─âr─â discern─âm├ónt; b) pe dinafar─â, pe de rost; foarte u╚Öor, f─âr─â dificult─â╚Ťi. ÔŚŐ Expr. (A fi) numai ochi (╚Öi urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi u╚Öor, nelini╚Ötit; a dormi iepure╚Öte. C├ót vezi cu ochii (sau cu ochiul) = c├ót cuprinzi cu privirea, p├ón─â la dep─ârt─âri foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el ├«nsu╚Öi, a fi de fa╚Ť─â la o ├«nt├ómplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea p─âreri proprii, a judeca prin prisma altuia. A p─âzi (sau a ├«ngriji) pe cineva ca ochii din cap = a p─âzi, a ├«ngriji etc. pe cineva cu cea mai mare aten╚Ťie. A ar─âta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva ├«n mod discret (pe cineva sau ceva), f─âc├ónd o mi╚Öcare u╚Öoar─â a ochilor ├«n direc╚Ťia voit─â. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult dec├ót ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii dup─â cineva (sau dup─â ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i pl─âcea foarte mult cineva sau ceva, a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi s─â vezi pe cineva = a fi sup─ârat pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau r─âi) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) ├«naintea ochilor = a fi foarte sup─ârat, a fierbe de m├ónie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a ├«nt├ólni pe cineva (pe nea╚Öteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care ├«╚Ťi iese ├«nt├ómpl─âtor ├«n cale; a z─âri. A-╚Öi vedea visul cu ochii = a-╚Öi vedea realizat─â o dorin╚Ť─â. E cu ochi ╚Öi cu spr├óncene = e evident, e clar. A i se ├«ntoarce (cuiva) ochii ├«n cap (sau pe dos), se zice c├ónd cineva este ├«n agonie, c├ónd moare. A(-╚Öi) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta2; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o arm─â) la ochi sau a lua la ochi = a ╚Ťinti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea b─ânuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i pl─âcea cineva sau ceva; a pune sub observa╚Ťie, a urm─âri. A face un lucru cu ochii ├«nchi╚Öi = a face un lucru foarte u╚Öor, f─âr─â dificultate, f─âr─â ezitare. ├Äntre patru ochi = f─âr─â martori, ├«n intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la f─âin─â ╚Öi cu altul la sl─ânin─â, se spune despre cel care: a) se uit─â cruci╚Ö sau b) r├óvne╚Öte la dou─â lucruri deodat─â. (Munce╚Öte, lucreaz─â, alearg─â, se fere╚Öte, fuge etc. de ceva) de-╚Öi scoate ochii = (munce╚Öte, lucreaz─â etc.) c├ót poate, din r─âsputeri. 2. Facultatea de a vedea, sim╚Ťul v─âzului, vedere; privire, uit─âtur─â. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ochi pierdu╚Ťi = cu privirea neconcentrat─â, privind ├«n gol; ├«n extaz. Sub ochii no╚Ötri = a) sub privirea noastr─â; b) acum, ├«n prezent. ├Än ochii cuiva = dup─â p─ârerea cuiva, dup─â aprecierea cuiva, ├«n con╚Ötiin╚Ťa cuiva; ├«n fa╚Ťa cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de form─â, pentru a salva aparen╚Ťele. ÔŚŐ Expr. A privi cu ochi de piatr─â = a privi nep─âs─âtor, rece, ├«nm─ârmurit. A avea ochi = a se ar─âta priceput ├«n a aprecia un lucru dintr-o privire. A m─âsura (sau a judeca, a pre╚Ťui etc.) din ochi = a aprecia cu aproxima╚Ťie, cu privirea, ├«nsu╚Öirea unui obiect sau a unei fiin╚Ťe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cump─âra) pe ochi = a vinde (sau a cump─âra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a ╚Ťine foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A m├ónca (sau a ├«nghi╚Ťi) cu ochii = a m├ónca cu mare poft─â; a pofti. ├Äncotro vede cu ochii sau unde ├«l duc ochii = indiferent unde, ├«n orice direc╚Ťie, f─âr─â ╚Ťint─â, aiurea. ÔÖŽ Fig. Putere de p─âtrundere, discern─âm├ónt; judecat─â, ra╚Ťiune. 3. (La pl.) Obraz, fa╚Ť─â. ÔŚŐ Loc. adv. De la ochi sau (verde) ├«n ochi = cu ├«ndr─âzneal─â, f─â╚Ťi╚Ö, f─âr─â cru╚Ťare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spa╚Ťiile libere ale unei ferestre, ├«n care se monteaz─â geamurile; panou de sticl─â care ├«nchide fiecare dintre aceste spa╚Ťii. ÔÖŽ Mic─â deschiz─âtur─â ├«nchis─â cu sticl─â, f─âcut─â ├«ntr-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei ├«nc─âperi. ÔŚŐ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea ╚Öi aerisirea podurilor, a mansardelor sau a ├«nc─âperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Por╚Ťiune de loc, ├«n form─â circular─â, acoperit─â cu altceva (ap─â, nisip, z─âpad─â etc.) dec├ót mediul ├«nconjur─âtor. 3. S. n. ├Äntindere de ap─â ├«n form─â circular─â, ├«n regiuni ml─â╚Ötinoase, m─ârginit─â cu papur─â; loc unde se adun─â ╚Öi stagneaz─â apa. ÔÖŽ V├órtej de ap─â, bulboan─â; copc─â. 4. S. n. ╚Öi m. Orificiu f─âcut ├«ntr-o p├ónz─â de nav─â, plas─â, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoar─â, o fr├ónghie, un cablu; oche╚Ť. ÔÖŽ Bucl─â format─â prin ├«ndoirea unei sfori, a unei fr├ónghii etc., petrecut─â cu un cap─ât prin ├«ndoitur─â; la╚Ť. ÔÖŽ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate ├«ntre firele unei ├«mpletituri, ale unor ╚Ťes─âturi, ale unor plase etc.; golul ├«mpreun─â cu firele care ├«l m─ârginesc. ÔÖŽ Fiecare dintre verigile din care se compune un lan╚Ť; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioar─â a unei ma╚Öini de g─âtit, pe care se a╚Öaz─â vasele pentru a le pune ├«n contact direct cu flac─âra. 6. S. n. (Mai ales la pl.) M├óncare f─âcut─â din ou─â pr─âjite ├«n tigaie sau fierte f─âr─â coaj─â, astfel ca g─âlbenu╚Öul s─â r─âm├ón─â ├«ntreg (cu albu╚Öul coagulat ├«n jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vi╚Ťa-de-vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Desp─âr╚Ťitur─â ├«ntr-o magazie, ├«ntr-un hambar etc.; box─â. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada p─âunului. 10. S. n. Particul─â rotund─â de gr─âsime care plute╚Öte pe suprafa╚Ťa unui lichid. 11. S. m. (├Än sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folose╚Öte ├«n special la aparatele de recep╚Ťie radiofonic─â sau radiotelegrafic─â, ca s─â arate ├«n ce m─âsur─â este realizat acordul pe lungimea de und─â dorit─â; indicator de acord. 12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, c─âr╚Ťi de joc etc. 13. S. n. Fig. Pat─â de lumin─â, lic─ârire, punct str─âlucitor. III. S. m. Compuse: ochi-de-pisic─â = a) disc de sticl─â sau de material plastic (montat ├«ntr-o garnitur─â de metal) care reflect─â razele de lumin─â proiectate asupra lui ╚Öi care este folosit ca pies─â de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe ╚Öosele; b) varietate de minerale care, ╚Ölefuite ├«ntr-un anumit mod, cap─ât─â o luminozitate neobi╚Önuit─â; ochi-de-ciclop = fereastr─â special─â care separ─â acustic ├«nc─âperile unui studio, permi╚Ť├ónd ├«ns─â o vizibilitate bun─â; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescen╚Ťe mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) plant─â erbacee cu flori mici albastre ╚Öi cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi cu florile dispuse ├«n form─â de spice (Plantago indica); ochii-p─âs─âruicii = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori albastre, albe sau ro╚Öii (Myosotis palustris); b) nu-m─â-uita; ochiul-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze mici ├«n form─â de rozet─â, acoperite cu peri albi m─ât─âso╚Öi, cu flori albastre, rar albe, pl─âcut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mic─â plant─â erbacee cu frunze p─âroase ╚Öi cu flori mici, albastre ├«nchis (Myosotis arvensis); ochii-╚Öoricelului = a) mic─â plant─â erbacee cu tulpini ro╚Öietice, cu frunzele bazale dispuse ├«n rozet─â, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu-m─â-uita; ochiul-soarelui = vanilie s─âlbatic─â; ochiul-p─âunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asem─ân─âtoare cu cele de pe coada p─âunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constela╚Ťia Taurului; ochi-de-tigru = varietate de cuar╚Ť galben sau brun-ro╚Öcat cu iriza╚Ťii determinate de incluziuni foarte mici de fier, mic─â sau azbest. [Pl. ╚Öi: (II, 4) ochiuri] ÔÇô Lat. oc(u)lus.
OCH├Ź2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o arm─â la ochi pentru ca proiectilul s─â nimereasc─â ╚Ťinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ╚Ťinta, a ╚Ťinti. ÔÖŽ Tranz. A ╚Ťinti pe cineva sau ceva cu o arm─â; p. ext. a lovi ╚Ťinta cu un proiectil. 2. Tranz. A urm─âri, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumit─â inten╚Ťie; a(-╚Öi) pune ochii pe cineva. ÔÖŽ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a ╚Öi-l ├«nsu╚Öi sau a se folosi de el); a-╚Öi fixa privirea asupra unui obiect. ÔÖŽ A privi cu insisten╚Ť─â, cu aten╚Ťie, cu interes; a cerceta. ÔÖŽ A distinge cu privirea, a z─âri, a observa. ÔÖŽ A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg.; despre ├«ntinderi acoperite de z─âpad─â) A face din loc ├«n loc pete, ochiuri (negre sau de verdea╚Ť─â) prin topirea z─âpezii. ÔÇô Din ochi1.
├ôCHI1, (I, II 4, 7, 11, 12, III) ochi, s. m., (II 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 13) ochiuri, s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele dou─â organe ale vederii, de form─â globular─â, sticloase, a╚Öezate simetric ├«n partea din fa╚Ť─â a capului omului ╚Öi a unor animale; globul ├«mpreun─â cu orbita, pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura lui. ÔŚŐ Loc. adv. V─âz├ónd cu ochii = repede. Ochi ├«n ochi = privindu-se unul pe altul. Cu ochii ├«nchi╚Öi = a) f─âr─â discern─âm├ónt; b) pe dinafar─â, pe de rost; foarte u╚Öor, f─âr─â dificult─â╚Ťi. ÔŚŐ Expr. (A fi) numai ochi (╚Öi urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi u╚Öor, nelini╚Ötit; a dormi iepure╚Öte. C├ót vezi cu ochii (sau cu ochiul) = c├ót cuprinzi cu privirea, p├ón─â la dep─ârt─âri foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el ├«nsu╚Öi, a fi de fa╚Ť─â la o ├«nt├ómplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea p─âreri proprii, a judeca prin prisma altuia. A p─âzi (sau a ├«ngriji) pe cineva ca ochii din cap = a p─âzi, a ├«ngriji etc. pe cineva cu cea mai mare aten╚Ťie. A ar─âta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva ├«n mod discret (pe cineva sau ceva), f─âc├ónd o mi╚Öcare u╚Öoar─â a ochilor ├«n direc╚Ťia voit─â. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca lumina ochilor (sau mai mult dec├ót ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii dup─â cineva (sau dup─â ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i pl─âcea foarte mult cineva sau ceva, a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi s─â vezi pe cineva = a fi m├ónios pe cineva, a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau r─âi) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) ├«naintea ochilor = a fi foarte sup─ârat, a fierbe de m├ónie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a ├«nt├ólni pe cineva (pe nea╚Öteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care ├«╚Ťi iese ├«nt├ómpl─âtor ├«n cale; a z─âri. A-╚Öi vedea visul cu ochii = a-╚Öi vedea realizat─â o dorin╚Ť─â. E cu ochi ╚Öi cu spr├óncene = e evident, e clar. A i se ├«ntoarce (cuiva) ochii ├«n cap (sau pe dos), se zice c├ónd cineva este ├«n agonie, c├ónd moare. A(-╚Öi) da ochii peste cap = a) a cocheta, a afecta2; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent, a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o arm─â) la ochi sau a lua la ochi = a ╚Ťinti, a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea b─ânuieli asupra cuiva, a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i pl─âcea cineva sau ceva; a pune sub observa╚Ťie, a urm─âri. A face un lucru cu ochii ├«nchi╚Öi = a face un lucru foarte u╚Öor, f─âr─â dificultate, f─âr─â ezitare. ├Äntre patru ochi = f─âr─â martori, ├«n intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la f─âin─â ╚Öi cu altul la sl─ânin─â, se spune despre cel care: a) se uit─â cruci╚Ö sau b) r├óvne╚Öte la dou─â lucruri deodat─â. (Munce╚Öte, lucreaz─â, alearg─â, se fere╚Öte, fuge etc. de ceva) de-╚Öi scoate ochii = (munce╚Öte, lucreaz─â etc.) c├ót poate, din r─âsputeri. 2. Facultatea de a vedea, sim╚Ťul v─âzului, vedere; privire, uit─âtur─â. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ochi pierdu╚Ťi = cu privirea neconcentrat─â, privind ├«n gol; ├«n extaz. Sub ochii no╚Ötri = a) sub privirea noastr─â; b) acum, ├«n prezent. ├Än ochii cuiva = dup─â p─ârerea cuiva, dup─â aprecierea cuiva, ├«n con╚Ötiin╚Ťa cuiva; ├«n fa╚Ťa cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de form─â, pentru a salva aparen╚Ťele. ÔŚŐ Expr. A privi cu ochi de piatr─â = a privi nep─âs─âtor, rece, ├«nm─ârmurit. A avea ochi = a se ar─âta priceput ├«n a aprecia un lucru dintr-o privire. A m─âsura (sau a judeca, a pre╚Ťui etc.) din ochi = a aprecia cu aproxima╚Ťie, cu privirea, ├«nsu╚Öirea unui obiect sau a unei fiin╚Ťe; a studia, a cerceta, a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da, a cump─âra) pe ochi = a vinde (sau a cump─âra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a ╚Ťine foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. A m├ónca (sau a ├«nghi╚Ťi) cu ochii = a m├ónca cu mare poft─â; a pofti. ├Äncotro vede cu ochii sau unde ├«l duc ochii = indiferent unde, ├«n orice direc╚Ťie, f─âr─â ╚Ťint─â, aiurea. ÔÖŽ Fig. Putere de p─âtrundere, discern─âm├ónt; judecat─â, ra╚Ťiune. 3. (La pl.) Obraz, fa╚Ť─â. ÔŚŐ Loc. adv. De la ochi sau (verde) ├«n ochi = cu ├«ndr─âzneal─â, f─â╚Ťi╚Ö, f─âr─â cru╚Ťare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spa╚Ťiile libere ale unei ferestre, ├«n care se monteaz─â geamurile; panou de sticl─â care ├«nchide fiecare dintre aceste spa╚Ťii. ÔÖŽ Mic─â deschiz─âtur─â ├«nchis─â cu sticl─â, f─âcut─â ├«ntr-un perete exterior, folosind la aerisirea sau la iluminarea unei ├«nc─âperi. ÔŚŐ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea ╚Öi aerisirea podurilor, a mansardelor sau a ├«nc─âperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Por╚Ťiune de loc, ├«n form─â circular─â, acoperit─â cu altceva (ap─â, nisip, z─âpad─â etc.) dec├ót mediul ├«nconjur─âtor. 3. S. n. ├Äntindere de ap─â ├«n form─â circular─â, ├«n regiuni ml─â╚Ötinoase, m─ârginit─â cu papur─â; loc unde se adun─â ╚Öi stagneaz─â apa. ÔÖŽ V├órtej de ap─â, bulboan─â; copc─â. 4. S. n. ╚Öi m. Orificiu f─âcut ├«ntr-o p├ónz─â de nav─â, plas─â, foaie de cort, prin care se poate petrece o sfoar─â, o fr├ónghie, un cablu; oche╚Ť. ÔÖŽ Bucl─â format─â prin ├«ndoirea unei sfori, a unei fr├ónghii etc., petrecut─â cu un cap─ât prin ├«ndoitur─â; la╚Ť. ÔÖŽ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate ├«ntre firele unei ├«mpletituri, ale unor ╚Ťes─âturi, ale unor plase etc.; golul ├«mpreun─â cu firele care ├«l m─ârginesc. ÔÖŽ Fiecare dintre verigile din care se compune un lan╚Ť; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioar─â a unei ma╚Öini de g─âtit, pe care se a╚Öaz─â vasele pentru a le pune ├«n contact direct cu flac─âra. 6. S. n. (Mai ales la pl.) M├óncare f─âcut─â din ou─â pr─âjite ├«n tigaie sau fierte f─âr─â coaj─â, astfel ca g─âlbenu╚Öul s─â r─âm├ón─â ├«ntreg (cu albu╚Öul coagulat ├«n jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vi╚Ťa de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Desp─âr╚Ťitur─â ├«ntr-o magazie, ├«ntr-un hambar etc.; box─â. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada p─âunului. 10. S. n. Particul─â rotund─â de gr─âsime care plute╚Öte pe suprafa╚Ťa unui lichid. 11. S. m. (├Än sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent, care se folose╚Öte ├«n special la aparatele de recep╚Ťie radiofonic─â sau radiotelegrafic─â, ca s─â arate ├«n ce m─âsur─â este realizat acordul pe lungimea de und─â dorit─â; indicator de acord. 12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri, c─âr╚Ťi de joc etc. 13. S. n. Fig. Pat─â de lumin─â, lic─ârire, punct str─âlucitor. III. S. m. Compuse: ochi-de-pisic─â = a) disc de sticl─â sau de material plastic (montat ├«ntr-o garnitur─â de metal) care reflect─â razele de lumin─â proiectate asupra lui ╚Öi care este folosit ca pies─â de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe ╚Öosele; b) varietate de minerale care, ╚Ölefuite ├«ntr-un anumit mod, cap─ât─â o luminozitate neobi╚Önuit─â; ochi-de-ciclop = fereastr─â special─â care separ─â acustic ├«nc─âperile unui studio, permi╚Ť├ónd ├«ns─â o vizibilitate bun─â; ochiul-boului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescen╚Ťe mari, albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiul-lupului = a) plant─â erbacee cu flori mici albastre ╚Öi cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi cu florile dispuse ├«n form─â de spice (Plantago indica); ochii-p─âs─âruicii = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate ╚Öi cu flori albastre, albe sau ro╚Öii (Myosotis palustris); b) nu-m─â-uita; ochiul-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze mici ├«n form─â de rozet─â, acoperite cu peri albi m─ât─âso╚Öi, cu flori albastre, rar albe, pl─âcut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mic─â plant─â erbacee cu frunze p─âroase ╚Öi cu flori mici, albastre ├«nchis (Myosotis arvensis); ochii-╚Öoricelului = a) mic─â plant─â erbacee cu tulpini ro╚Öietice, cu frunzele bazale dispuse ├«n rozet─â, cu flori alburii, rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) nu-m─â-uita; ochiul-soarelui = vanilie s─âlbatic─â; ochiul-p─âunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asem─ân─âtoare cu cele de pe coada p─âunului (Saturnia pyri); Ochiul-Taurului = numele unei stele din constela╚Ťia Taurului. ÔÇô Lat. oc(u)lus.
OCH├Ź2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o arm─â la ochi pentru ca proiectilul s─â nimereasc─â ╚Ťinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ╚Ťinta, a ╚Ťinti. ÔÖŽ Tranz. A ╚Ťinti pe cineva sau ceva cu o arm─â; p. ext. a lovi ╚Ťinta cu un proiectil. 2. Tranz. A urm─âri, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva (printre mai multe persoane) cu o anumit─â inten╚Ťie; a(-╚Öi) pune ochii pe cineva. ÔÖŽ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a ╚Öi-l ├«nsu╚Öi sau a se folosi de el); a-╚Öi fixa privirea asupra unui obiect. ÔÖŽ A privi cu insisten╚Ť─â, cu aten╚Ťie, cu interes; a cerceta. ÔÖŽ A distinge cu privirea, a z─âri, a observa. ÔÖŽ A cerceta cu privirea, a scruta. 3. Refl. unipers. (Reg.; despre ├«ntinderi acoperite de z─âpad─â) A face din loc ├«n loc pete, ochiuri (negre sau de verdea╚Ť─â) prin topirea z─âpezii. ÔÇô Din ochi1.
OCHI1, (I, II 4, 7, 12) ochi, s. m., (II 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10, 11) ochiuri, s. n. I. 1. Fiecare dintre cele dou─â organe de form─â globular─â, sticloase, a╚Öezate ├«n chip simetric ├«n partea din fa╚Ť─â a capului; globul ├«mpreun─â cu orbita, pleoapele, genele etc., irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal ori al unei insecte, indiferent de structura lui. Avea, precum, desigur, trebuie s─â fi av├«nd ╚Öi ast─âzi, ni╚Öte ochi mici ╚Öi cenu╚Öii, de o str─âlucire stranie. HOGA╚ś, DR. II 120. Mergi s─ân─âtoas─â, m─âmuc─â, zise cel mic, cu lacrimi ├«n ochi. CREANG─é, P. 20. Ci tu r─âm├«i ├«n floare ca luna lui april, Cu ochii mari ╚Öi umezi, cu z├«mbet de copil. EMINESCU, O. I 128. Ochi pentru ochi ╚Öi dinte pentru dinte, se spune c├«nd la o fapt─â rea se r─âspunde cu alt─â fapt─â de aceea╚Öi m─âsur─â; cum e fapta, a╚Öa ╚Öi r─âsplata. Prinde orbul, scoate-i ochii, se zice c├«nd cineva te p─âgube╚Öte f─âr─â s─â-l po╚Ťi trage la r─âspundere. Banul e ochiul dracului (= banul e o ispit─â care te poate duce la multe rele). ÔŚŐ Fig. R─âm├«ne Toamna singur─â pe zare, Privind cu ochiu-i tulbure ╚Öi mare. D. BOTEZ, P. O. 35. Ei fac din noapte ziu─â, ╚Ö-a zilei ochi ├«nchid. EMINESCU, O. I 56. ÔŚŐ Albul ochiului v. alb. Coada ochiului v. coad─â. Ochi de broasc─â v. broasc─â. Ochi de bou v. bou. ÔŚŐ Loc. adv. V─âz├«nd cu ochii = foarte repede, pe zi ce trece. Cu t─âr├«╚Ťe, cu coji╚Ťe, purcelul ├«ncepe a se ├«nfiripa ╚Öi a cre╚Öte v─âz├«nd cu ochii. CREANG─é, P. 76. De (sau pentru) ochii lumii = de form─â, ├«n aparen╚Ť─â, ca s─â vad─â sau s─â cread─â oamenii c─â s-a f─âcut. ÔŚŐ Expr. Ochii lumii = opinia public─â. Ea risc─â a-╚Öi compromite reputa╚Ťia ├«n ochii lumii. BOLINTINEANU, O. 382. Cu ochii ├«nchi╚Öi v. ├«nchis. C├«t te-ai freca (sau ╚Öterge) la ochi = foarte repede, c├«t ai bate din palme. Numai ochi ╚Öi urechi = foarte atent. Se ridic─â ÔÇô numai ochi ╚Öi urechi. GALAN, B. I 54. A scoate cuiva ochii (cu ceva) = a-i aduce aminte cuiva cu r─âutate de anumite fapte ale sale, de anumite atitudini proprii sau de faptele altora dar care ├«l privesc; a-i scoate pe nas. Hojma m─â moroc─âne╚Öte ╚Öi-mi scoate ochii cu cele tinere. CREANG─é, P. 122. A dormi numai cu un ochi = a dormi u╚Öor, nelini╚Ötit (gata s─â se trezeasc─â la cel mai mic zgomot); a dormi iepure╚Öte. C├«t Vezi cu ochii (sau cu ochiul) = c├«t cuprinzi cu privirea, p├«n─â la dep─ârt─âri foarte mari. Nimeni, nimic, c├«t vedeai cu ochiul. DUMITRIU, N. 14. (A vedea) cu ochii liberi v. liber. A vedea cu ochii lui = a vedea el ├«nsu╚Öi, a fi fost de fa╚Ť─â la o ├«nt├«mplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea p─âreri proprii, a privi prin prisma altuia. A p─âzi (sau a ├«ngriji) pe cineva ca ochii (sau ca de doi ochi) din cap = a p─âzi pe cineva cu cea mai mare grij─â. Avea vod─â Calimah o iap─â ar─âbeasc─â ╚Öi o p─âzeau slujitorii ca ochii din cap. SADOVEANU, O. I 462. S─â ├«ngrije╚Öti de calul meu ca de doi ochi din cap. CREANG─é, P. 208. A ar─âta (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva ├«n mod discret (pe cineva sau ceva), f─âc├«nd o mi╚Öcare u╚Öoar─â a ochilor ├«n direc╚Ťia voit─â. ├«mi ar─ât─â, din ochi, pe frate-meu. SADOVEANU, O. I 434. A iubi pe cineva sau a-i ├«i drag cineva ca (sau mai mult dec├«t) ochii din cap = a iubi pe cineva din tot sufletul, peste m─âsur─â. Acum v─âzuse Ipate ce poate Chiric─â, ╚Öi-i era drag ca ochii din cap. CREANG─é, P. 153. ├Äl iubeau mai mult dec├«t ochii din cap. DR─éGHICI, R. 3. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii dup─â cineva (sau dup─â ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau ceva, a ╚Ťine mult la cineva sau ceva. E m├«ndru ╚Öi fetelor le curg ochii dup─â el. SADOVEANU, la TDRG. Li se scurgeau ochii dup─â d├«n╚Öii. ISPIRESCU, L. 24. A-i fi cuiva drag ca sarea-n ochi = a nu-i fi cuiva pe plac, a-i fi cuiva nesuferit. Fetele ├«mp─âratului ├«ns─â priveau la veri╚Öor cum prive╚Öte c├«nele pe m├«╚Ť─â ╚Öi li era drag ca sarea-n ochi. CREANG─é, P. 231. A nu avea ochi s─â vezi pe cineva = a nu putea suferi pe cineva, a fi m├«nios pe cineva. Cu toate c─â el se nevoie╚Öte... s─â ├«l iubesc, ├«ns─â eu din zi ├«n zi ├«l uresc mai mult ╚Öi n-am ochi s─â-l v─âz. GORJAN, H. II 123. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau r─âi) = a simpatiza (sau a fi ostil, a nu avea la inim─â) pe cineva. Nu se c─âia de loc c─â l-a. primit la curtea sa, ba ├«nc─â ├«ncepuse a-l privi cu ochi buni. ISPIRESCU, L. 126. Am cam b─âgat eu de seam─â c─â nu-l prea are la ochi pe Chiriac. CARAGIALE, O. I 48. ╚śtiu bine la ce ochi r─âi m─â ave╚Ťi cu to╚Ťii. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. A nu vedea (lumea) ├«naintea ochilor = a fi foarte sup─ârat, a fierbe de m├«nie. Se f─âcu foc ╚Öi par─â de m├«nie, se turbur─â de necaz ╚Öi nu mai vedea ├«naintea ochilor. ISPIRESCU, L. 27. Nu-mi v─âd lumea ├«naintea ochilor de n─âcaz. CREANG─é, P. 190. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a ├«nt├«lni pe cineva (pe nea╚Öteptate). M├«ine sau poim├«ine, streinul care doarme sus are s─â dea ochii cu d. Demetru Demetrian. C. PETRESCU, A. 295. N-ar fi vrut s─â dea ochii cu nimeni. BART, E. 213. A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a ├«nt├«lni ├«nt├«mpl─âtor pe cineva, a vedea ceva care din ├«nt├«mplare ├«╚Ťi iese ├«n cale; a z─âri. Merg├«nd a╚Öa, pe vremea c├«nd soarele se-ng├«n─â Cu noaptea, a dat S├«nger cu ochii de-o f├«nt├«n─â. CO╚śBUC, P. II 183. C├«nd a dat cu ochii de mire, pe loc a ├«ncremenit. CREANG─é P. 86. Colonelul... d─â cu ochii de sarbedul rom├«n Ce stase-n loc la umbr─â, sub un stejar b─âtr├«n. ALECSANDRI, O. 244. A-╚Öi vedea visul cu ochii = a-╚Öi vedea realizat─â o dorin╚Ť─â. E cu ochi ╚Öi cu spr├«ncene = e evident, e clar, e cusut cu a╚Ť─â alb─â. Prea cu ochi ╚Öi cu spr├«ncene erau ├«ns─â glumele lui ├«nc├«t ea s─â nu-l priceap─â. La TDRG. A i se ├«ntoarce (cuiva) ochii ├«n cap (sau pe dos), se zice c├«nd cineva este ├«n agonie, c├«nd moare. (├Än impreca╚Ťii) ├Än cap ochii s─â i se-ntoarc─â ╚śi s─â-i fie graiul prins. ALECSANDRI, P. I 7. A face (sau a deschide) ochii mari v. mare. A i se face (cuiva) negru ├«naintea ochilor = a se tulbura (cuiva) vederea, a nu mai vedea bine de sup─ârare, de m├«nie etc. A face (cuiva) ochi dulci = a arunca (cuiva) priviri de dragoste, a privi gale╚Ö. (A fi) cu ochii ├«n patru v. patru. A avea (sau a fi cu) ochii pe cineva = a nu pierde pe cineva din vedere, a urm─âri cu aten╚Ťie mi╚Öc─ârile cuiva (├«n care nu te ├«ncrezi). S─â ╚Ötii c─â am s─â am ochii pe dumneata. C. PETRESCU, R. DR. 249. A pune (o arm─â) la ochi (sau a lua la ochi) = a ╚Ťinti, a ochi. Petru ├«╚Öi ├«ncord─â arcul, ├«l lu─â la ochi, s─âgeata zbur─â ╚Öi ├«n aceea╚Öi clip─â se v─âzu trupul lui Malaspina c─âz├«nd. GANE, N. II 86. C├«nd fur─â aproape de lup de o b─âtaie de s─âgeat─â, puse F─ât-Frumos arcul la ochi. ISPIRESCU, L. 75. A lua (pe cineva) la ochi = a avea anumite b─ânuieli (cu privire la cineva), a supraveghea atent mi╚Öc─ârile cuiva, a suspecta. ╚Üi s-a p─ârut c─â drumurile tale s├«nt ├«nchise pentru totdeauna... din pricina portarului care te luase la ochi. PAS, Z. I 261. A pune ochii (pe cineva sau ceva) = a-i pl─âcea cineva sau ceva. A face un lucru cu ochii ├«nchi╚Öi = a face un lucru f─âr─â o cercetare prealabil─â, ├«n mod superficial; a face foarte u╚Öor un lucru, f─âr─â dificultate. ├«ntre patru ochi = numai ├«ntre dou─â persoane, f─âr─â martori, ├«n intimitate. A face cu ochiul v. face. A face ochi v. face. A deschide ochii v. deschide. A deschide (sau a i se deschide) cuiva ochii v. deschide. A ├«nchide ochii v. ├«nchide. A ├«nchide (cuiva) ochii v. ├«nchide. A da ochii peste cap v. da. A lega la ochi (pe cineva) v. lega. A se b─âga ├«n ochii cuiva v. b─âga. A arunca praf ├«n ochii cuiva v. praf. Plin ochi = plin de tot. ├«ntr-o clip─â fu adus─â dinaintea ei o cof─â plin─â ochi. GANE, N. 44. ÔŚŐ (Familiar) Cu un ochi la f─âin─â ╚Öi cu altul la sl─ânin─â, se spune despre cel care se uit─â cruci╚Ö sau, fig., despre cel care r├«vne╚Öte la dou─â lucruri odat─â. (Ar─ât├«nd intensitatea cu care se s─âv├«r╚Öe╚Öte o ac╚Ťiune) (Munce╚Öte, lucreaz─â, alearg─â, se fere╚Öte, fuge etc. de ceva) de-╚Öi scoate ochii = (munce╚Öte, lucreaz─â etc.) c├«t poate, din r─âsputeri. Mo╚Ö Nichifor fugea de c─âr─âu╚Öie de-╚Öi scotea ochii. CREANG─é, P. 107. 2. (La pl., urmat de determinarea ┬źbuni┬╗ sau ┬źslabi┬╗) Facultatea de a vedea, sim╚Ťul v─âzului, vedere. Ai ochi mai buni ╚Öi te rog s─â-mi vii tu ├«n ajutor. C. PETRESCU, C. V. 247. ÔŚŐ Expr. A lua (cuiva) ochii v. lua. A bate la ochi v. bate. A nu-╚Öi crede ochilor v. crede. ÔÖŽ (Mai ales la pl.) Privire, uit─âtur─â. Pe strad─â, trec─âtorii, pu╚Ťini la num─âr, alergau cu ochii ├«n p─âm├«nt. C. PETRESCU, 468. Draga mea f─âr─â cuvinte, Doar din ochi pricepe toate. TOP├ÄRCEANU, B. 58. Ea-l opre╚Öte-n loc cu ochii ╚Öi c-o mult smerit─â rug─â. EMINESCU, O. I 80. ÔŚŐ (├Än apostrof─âri) S─â nu te v─âd ├«n ochi! Ôľş Dep─ârteaz─â-te din ochii-mi. CONACHI, P. 84. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ochii pierdu╚Ťi = cu privire neconcentrat─â, privind ├«n vag, ├«n extaz. Se uita cu ochii pierdu╚Ťi de bucurie c├«nd la mo╚Öneag, c├«nd la Maranda. MIRONESCU, S. A. 83. Sub ochii no╚Ötri = a) sub privirea noastr─â, ├«n raza noastr─â vizual─â; b) acum, ├«n prezent, ├«n timpul vie╚Ťii noastre. Societatea noastr─â se construie╚Öte sub ochii no╚Ötri. V. ROM. decembrie 1953, 261. ├Än ochii cuiva = ├«n con╚Ötiin╚Ťa cuiva, dup─â p─ârerea cuiva. Dinastia este condamnat─â ├«n ochii poporului rom├«n. LIT. ANTIMONARHIC─é 133. Ochi ├«n ochi = privind unul ├«n ochii celuilalt. Au ascultat o clip─â, pe urm─â, ochi ├«n ochi, ╚Öi-au z├«mbit. GALAN, Z. R. 201. S-o vad─â cum ╚Öade ochi ├«n ochi cu Ion. REBREANU, I. 24. ÔŚŐ Expr. A privi cu ochi de piatr─â = a privi cu indiferen╚Ť─â, nep─âs─âtor, rece, ├«nm─ârmurit. Constandin ├«l privea cu ochi de piatr─â. DUMITRIU, N. 248. A privi cu ochi mari = a) a fi uimit de ceea ce vede; b) a i se dilata ochii de m├«nie, furie etc. M─â prive╚Öte cu ochii mari de copil furios. CAMIL PETRESCU, U. N. 82. A avea ochi = a se ar─âta priceput ├«n a aprecia un lucru dintr-o privire. A m─âsura (a judeca, a pre╚Ťui etc.) din ochi = a aprecia f─âr─â m─âsur─âtori precise, examin├«nd numai cu privirea. Tot chibzuia, parc─â m─âsura a╚Öa din ochi dep─ârtarea. MIRONESCU, S. A. 119. A vinde (a da sau a cump─âra) pe ochi = a vinde (sau a cump─âra) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi (pe cineva) din ochi = a ╚Ťine foarte mult la cineva, a-l privi cu drag. El necontenit o sorbea din ochi ╚Öi se minuna cum ├«i ╚Öedea de bine culcat─â pe canapea. GANE, N. II 123. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva (pe furi╚Ö), cu dragoste, cu pl─âcere. Sm─âr─ândi╚Ťa ├«ncepe, din c├«nd ├«n c├«nd, a m─â fura cu ochiul. CREANG─é, A. 7. A (-╚Öi) arunca ochii = a) a privi repede, ├«n treac─ât. C├«nd ├«╚Öi arunc─â ochii spre poart─â, ce s─â vad─â. CREANG─é, P. 68; b) a examina, a cerceta sumar. A pierde pe cineva (sau ceva) din ochi = a nu mai vedea pe cineva sau ceva care se dep─ârteaz─â sau de care te dep─ârtezi. A pierde (sau a pr─âp─âdi) pe cineva din ochi = a ╚Ťine foarte mult la cineva, a iubi nespus. O iubeau... pe fat─â de-o pierdeau din ochi. CARAGIALE, O. III 103. ├Äncotro vede cu ochii (sau unde ├«l duc ochii) = indiferent unde, ├«n orice direc╚Ťie, f─âr─â ╚Ťint─â, aiurea. Inima-mi e moart─â ╚Öi braul f─âr─â putere, merge╚Ťi unde v─â vor duce ochii, c─âci oriunde, tot mai bine ve╚Ťi fi dec├«t cu mine. GANE, N. I 212. 3. (La pl.) Obraz, fa╚Ť─â. N-apucaser─â a vedea la ochi pe ├«nfrico╚Öatul ╚śoiman. SADOVEANU, O. VII 139. S─â nu te speli pe ochi din can─â. ╚śEZ. VI 24. ÔŚŐ Loc. adv. De la ochi sau (verde) ├«n ochi = cu ├«ndr─âzneal─â, f─â╚Ťi╚Ö, f─âr─â cru╚Ťare. Spune-mi verde-n ochi, ca s─â ╚Ötiu ce leac trebuie s─â-╚Ťi fac. CREANG─é, Ia TDRG. Un copil de ieri s─â m─â batjocoreasc─â de la ochi! ALECSANDRI, T. 233. II. (Prin analogie) 1. Fiecare dintre spa╚Ťiile libere ale unei ferestre, ├«n care se monteaz─â geamurile; panou de sticl─â care ├«nchide fiecare dintre aceste spa╚Ťii. Sunar─â la u╚Öa... cu nenum─ârate ochiuri de geaml├«c. DUMITRIU, F. 91. ╚śi-au mers p├«n─â la fereastr─â ╚Öi s─â uitar─â pe ochiul ferestrei, cum m─ân├«nc─â tat─â-so. RETEGANUL, P. I 44. ÔÖŽ Mic─â deschiz─âtur─â (de obicei ├«nchis─â cu sticl─â) f─âcut─â ├«ntr-un perete exterior, folosind la aerisirea sau iluminarea unei ├«nc─âperi. Prin ochiul colb─âit ╚Öi galb─ân care ╚Ťinea loc de fereastr─â, intra lumina ╚Öi punea o pat─â lung─â ├«n mijlocul casei. SADOVEANU, O. III 563. 2. Por╚Ťiune de loc, de obicei ├«n form─â circular─â, acoperit─â cu altceva (z─âpad─â, verdea╚Ť─â, nisip etc.) dec├«t mediul ├«nconjur─âtor. Un ropot de ploaie spal─â cele din urm─â ochiuri zgurite de om─ât. C. PETRESCU, R. DR. 312. Aice era un ochi de p─âm├«nt verde, ca un ostrov ├«n mare. SBIERA, P. 227. Acolo-n ochi de p─âdure, L├«ng─â trestia cea lin─â ╚śi sub bolta cea senin─â Vom ╚Öedea ├«n foi de mure. EMINESCU, O. I 64. 3. ├Äntindere de ap─â (├«n form─â rotund─â), ├«n regiuni ml─â╚Ötinoase, m─ârginit─â cu papur─â (v. balt─â); loc unde se adun─â ╚Öi stagneaz─â apa (v. b─âltoac─â). O suli╚Ť─â ├«ngust─â plin─â de noroi ╚Öi de ochiuri ├«ntunecoase de ap─â. SADOVEANU, P. 162. Ochiurile de balt─â pitite dup─â zidul ├«ntunecat al papurei. C. PETRESCU, S. 24. Ochiurile de ap─â st─âtut─â ├«nghe╚Ťaser─â ╚Öi g├«╚Ötele nu mai aveau unde s─â se scalde. DUN─éREANU, CH. 75. ÔÖŽ V├«rtej de ap─â, bulboan─â. Peste ad├«ncimi se fac ochiuri care rotesc ├«n loc. VLAHU╚Ü─é, O. A. 407. 4. Bucl─â format─â prin ├«ndoirea unei sfori ╚Öi petrecerea unuia dintre capete prin ├«ndoitur─â; la╚Ť. F─âcuse un nod prost... care nu prindea dec├«t cu dou─â din ochiuri. DUMITRIU, P. F. 12. La cel─âlalt cap─ât [funia] are b─âgat un ╚Öumuiog... de paie, care intr─â ├«ntr-un ochi, ureche sau la╚Ť. PAMFILE, A. R. 204. Un ╚Ötreang... aluneca pe un ochi. ODOBESCU, S. I 442. ÔÖŽ Fiecare dintre golurile (simetrice) dintre firele unei ├«mpletituri, ale unor ╚Ťes─âturi, plase etc.; golul ├«mpreun─â cu firele care ├«l m─ârginesc. Zece ochi pe fiecare c├«rlig. Doi ochi sc─âpa╚Ťi. Ôľş Viet─â╚Ťile undelor... le arunci ├«n ochiurile pl─â╚Öilor late. DELAVRANCEA, S. 64. Volocul... de prins pe╚Öte se face ├«n dou─â feluri: ╚Ťesut ╚Öi ├«mpletit ├«n ochiuri. ╚śEZ. IV 113. ÔÖŽ Fiecare dintre verigile din care se compune un lan╚Ť; za. 5. Orificiu (pe partea superioar─â a unei ma╚Öini de g─âtit) pe care se a╚Öaz─â vasele pentru a le pune ├«n contact direct cu flac─âra. 6. (Mai ales la pl.) M├«ncare f─âcut─â din ou─â pr─âjite ├«n tigaie sau fierte f─âr─â coaj─â, astfel ca g─âlbenu╚Öul s─â r─âm├«n─â ├«ntreg (cu albu╚Öul coagulat ├«n jurul lui) 7. Mugur. Fiecare bucat─â [de cartof] s─â aib─â un col╚Ť, ochi sau mugur ├«n mijloc, din care va na╚Öte ╚Öi va cre╚Öte viitorul fir. PAMFILE, A. R. 189. C├«rligul este o bucat─â de vi╚Ť─â. av├«nd un ochi sub nodul de unde se taie ╚Öi altul deasupra lui. I. IONESCU, P. 247. 8. Desp─âr╚Ťitur─â, compartiment ├«ntr-o magazie, un hambar, o pivni╚Ť─â etc.; box─â. 9. Pat─â colorat─â de pe penele de la coada p─âunului. 10. Pic─âtur─â rotund─â de gr─âsime care plute╚Öte pe suprafa╚Ťa unui lichid. 11. (├Än expr.) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent care se folose╚Öte ├«n special la aparatele de recep╚Ťie radiofonic─â sau radiotelegrafic─â, ca indicator de func╚Ťionare a aparatului pe lungimea de und─â a unui post de radioemisiune. Ochi de pisic─â = disc de sticl─â (montat ├«ntr-o garnitur─â metalic─â) care reflect─â razele de lumin─â proiectate asupra lui ╚Öi este folosit ca pies─â de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe ╚Öosele.Fiecare dintre punctele colorate de pe zaruri, c─âr╚Ťi de joc etc. Vrei s─â iei z─âce ochi de caro cu nou─â ochi de trefl─â? ALECSANDRI, T. 1202. D─â-mi un zece ochi, un pop─â, o preoteas─â sau orice alta. FILIMON, C. 154. 12. Fig. Pat─â de lumin─â, lic─ârire, punct str─âlucitor. Jarul focului cre╚Ötea, clipind din ochi nenum─âra╚Ťi de pietre scumpe. SADOVEANU, F. J. 369. Un ochi de lumin─â galben─â, sfioas─â, p├«lp├«ie o clip─â ╚Öi adoarme iute. REBREANU, N. 111. Din cer un singur ochi de soare C─âzu pe br├«u ╚Öi l-a r─âpit. CO╚śBUC, P. I 124. III. Compuse: 1. Ochiul-boului = nume dat mai multor plante din familia compozeelor, cu inflorescen╚Ťe mari, asem─ân─âtoare cu florile simple, albe sau viu colorate (specii de Leucanthenum, Aster, Chrysanthemum); steli╚Ť─â. Ochiul-lupului = a) plant─â erbacee cu flori mici albastre (Lycopsis arvensis); b) plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â (Plantago arenaria). Ochiul-p─âunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde, colorate, asem─ân─âtoare cu cele de pe coada p─âunului (Saturnia pyri).
OCH├Ź2, ochesc, vb. IV. 1. Intranz. A potrivi o arm─â la ochi pentru ca proiectilul s─â nimereasc─â ╚Ťinta; a lua ╚Ťinta. Un bun tr─âg─âtor nu oche╚Öte at├«t de lung la ╚Öapte pa╚Öi. CAMIL PETRESCU, U. N. 280. Iar c├«nd ochesc, cu hohot Tu r├«zi c─âci plumbii moi S-au dus ├«n piept de-a dreptul Spurcatului ciocoi! CO╚śBUC, P. I 217. Comandantul smuci arma din m├«na unui soldat ╚Öi ochi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 156. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗, ar├ót├«nd ╚Ťinta urm─ârit─â) Am ochit adesea ╚Öi ┬ź├«n cioc├«rlia cea voioas─â┬╗. ODOBESCU, S. III 23. ÔÖŽ Tranz. A ╚Ťinti pe cineva sau ceva cu o arm─â (sau cu un proiectil); a lua la ochi cu arma. Andrei, pe dinaintea c─âruia trecu animalul s─âlbatic, ├«l ochi. BOLINTINEANU, O. 331. ÔÖŽ A lovi cu un proiectil, a nimeri ╚Ťinta urm─ârit─â. Pe Turcalete ╚Öi porcii lui n-ar fi putut s─â-i ocheasc─â turcii. GALACTION, O. I 295. 2. Tranz. A urm─âri, a fixa cu privirea, a descoperi (printre mai multe persoane) o fiin╚Ť─â dorit─â sau pl─âcut─â; a-╚Öi pune ochii pe cineva, li era drag─â Tudora... pe care-o ochise ├«ntr-o zi la adunatul finului. MIRONESCU, S. A. 89. Pe coasta unei st├«nci, se mi╚Öc─â un ╚Öarpe lung, pe care ├«l oche╚Öte de sus un vultur. ALECSANDRI, O. P. 350. Ce feat─â pe drum vedea, Cu privirea mi-o ochea. TEODORESCU, P. P. 578. ÔÖŽ A remarca, a observa (dintr-un grup mai mare) un obiect necesar (pentru a ╚Öi-l ├«nsu╚Öi sau a se folosi de el); a-╚Öi fixa privirea asupra unui obiect. El, Ponici, ochise o camer─â tare bun─â. GALAN, B. I 408. Ochi un scaun, ├«l trase cu hot─âr├«re ├«n fa╚Ťa biroului ╚Öi se instal─â nepoftit. C. PETRESCU, C. V. 146. Ochea un loc unde s─â se fac─â nev─âzut o clip─â, ca s─â poat─â ajunge p├«n─â la Manolache. POPA, V. 176. Ioane, eu ╚Ťi-am ╚Öi ochit un potcapic, zise mo╚Ö Vasile. CREANG─é, 109. ÔÖŽ A privi cu insisten╚Ť─â, cu aten╚Ťie, cu interes, a cerceta. Oi ochi-o bine ╚Öi apoi ╚Ťi-oi spune eu ce zace ├«ntr-├«nsa. CREANG─é, P. 163. ÔÖŽ A z─âri, a distinge cu privirea. De cum ├«l ochi, ├«ncepu s─â-i t├«c├«ie inima. ISPIRESCU, L. 24. ÔÖŽ A descoperi pe cineva care de╚Öteapt─â b─ânuieli, a lua la ochi, a suspecta. Domnule ╚Öef, ├«i ╚Ötiu, i-am ochit eu pe to╚Ťi. DUMITRIU, B. F. 79. Dar dac─â m─â oche╚Öte comandantul? CAMILAR, N. I 363. ÔÖŽ Intranz. A cerceta cu privirea, a scruta. ├«i mai spuse s─â ocheasc─â prin poli╚Ťele cu haine. ISPIRESCU, L. 163. ╚śi cum sta ╚Öi cum ochea, Iat─â, nene, c─â z─ârea Un corb mare ╚Öi rotat. ALECSANDRI, P. P. 198. 3. Refl. (Neobi╚Önuit, despre ├«ntinderi acoperite cu z─âpad─â) A se acoperi cu petice de verdea╚Ť─â, a c─âp─âta ochiuri (II 2). ├Än poienile sorite p─âm├«ntul se ochise bine ╚Öi ├«nverzeau paji╚Öti. SADOVEANU, B. 222.
ochi2 (de fereastră, de pădure, la o împletitură, la plită, mâncare) s. n., pl. óchiuri
och├ş3 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. och├ęsc, imperf. 3 sg. oche├í; conj. prez. 3 s─â oche├ísc─â
ochi1 (organul vederii, mugur) s. m., pl. ochi, art. ├│chii
!ochi-de-pis├şc─â s. m., (discuri reflectorizante) pl. ochi-de-pis├şc─â
!├│chii-p─âs─âr├║icii (plant─â) s. m. art.[1]
!├│chiul-b├│ului (plant─â) s. m. art.
!óchiul-păúnului (fluture) s. m. art.
Óchiul-Táurului (stea) (-Ta-u-) s. propriu m.
ochi (de fereastră, de pădure, la o împletitură, la plită, mâncare) s. n., pl. óchiuri
och├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. och├ęsc, imperf. 3 sg. oche├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. oche├ísc─â
ochi (organul vederii, mugur) s. m., pl. ochi
├│chi-de-pis├şc─â (tehn., mineral.) s. m.
├│chii-p─âs─âr├║icii (bot.) s. m.
├│chiul-b├│ului (bot.) s. m.
óchiul-păúnului (zool.) s. m.
Óchiul-Táurului (astron.) s. pr. m.
!óchiul-păúnului (fluture) s. m. art.
ALBUL ÓCHIULUI s. v. sclerotică.
ARCUL ÓCHIULUI s. v. iris.
LUMEA ÓCHILOR s. v. pupilă.
LUMINA ÓCHIULUI s. v. pupilă.
OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. fa╚Ť─â. 4. (BOT.) ochii-p─âs─âruicii (Myosotis palustris) = (reg.) gr├óul-cucului, nu-m─â-uita, ochiul-╚Öarpelui, urechea-╚Öoarecelui; ochii-╚Öoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) = pitulice, (reg.) ├«mp─âr─âtu╚Ö, ├«mp─âr─â╚Ťel, nuculi╚Ť─â, panciaru╚Ö, p─âr─âsit─â, p─âtru╚Ť, pietro╚Öel, pipiru╚Ö, pitulu╚Ö─â, pi╚Ť, pi╚Ťi├«mp─ârat, pi╚Ťi├«mp─âr─âtu╚Ö, pi╚Ťur, sfredela╚Ö, sfredeleac, sfredelu╚Ö, tartalac, regina-p─âs─ârilor, (Ban.) curtube╚Ö, (Bucov., Transilv. ╚Öi Ban.) ╚Öofrac, (prin Bucov.) ╚Öofr─âcu╚Ť. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord, indicator de sintonie. 7. v. la╚Ť. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur, (prin Ban. ╚Öi Transilv.) pup. (~ la vi╚Ťa de vie.) 10. (reg.) pancov─â, (Ban.) c─âigan─â. (~ din ou─â.) 11. v. copc─â. 12. v. bulboan─â.
OCHI s. v. luminiș, poiană.
OCH├Ź vb. 1. v. ╚Ťinti. 2. v. ├«ndrepta. 3. v. lovi.
OCH├Ź vb. v. a╚Ťipi, dormita, mo╚Ť─âi, picoti, piroti.
OCHI-MÓRT s. v. tâmplă.
OCHI-ÓRB s. v. tâmplă.
OCHII-PĂSĂRÚICII s. v. miozotis, nu-mă-uita.
OCHIUL PÓDULUI s. v. campadură.
OCHIUL-B├ôULUI s. v. bumbi╚Öor, cinci-degete, codobatur─â, granat, l─âptucul-oii, margaret─â, piciorul-coco╚Öului, pitulice, prundar, prunda╚Ö, romani╚Ť─â neadev─ârat─â, romani╚Ť─â nemirositoare, spilcu╚Ť─â, sp├ónz, steli╚Ť─â, stelu╚Ť─â.
OCHIUL-BOULUI-A-FÉRIGEI s. v. năprasnică.
OCHIUL-BRO├ü╚śTEI s. v. piciorul-coco╚Öului.
OCHIUL-DUL─éULUI s. v. luceaf─ârul de ziu─â, luceaf─ârul din zori, sirius.
OCHIUL-╚ś├üRPELUI s. v. miozotis, nu-m─â-uita, ochii-p─âs─âruicii.
OCHIUL-TÁURULUI s. v. aldebaran.
├│chi (och├ş), s. m. ÔÇô 1. Organ al v─âzului. ÔÇô 2. Vedere. ÔÇô 3. Butonier─â, cheutoare. ÔÇô 4. Ad├«ncitur─â de ap─â. ÔÇô 5. Deschiz─âtur─â, gaur─â. ÔÇô 6. Corp luminos, lumin─â. ÔÇô 7. Spa╚Ťiu ├«ntre doi st├«lpi de pod. ÔÇô 8. Ferestruic─â, oberliht. ÔÇô 9. Sticl─â, geam. ÔÇô 10. Poian─â, lumini╚Ö. ÔÇô 11. Verig─â, za de lan╚Ť. ÔÇô 12. Gulera╚Ö de caps─â. ÔÇô 13. Rotunzimea unei litere. ÔÇô 14. La╚Ť de plas─â, de ├«mpletitur─â. ÔÇô 15. La╚Ť, nod slab, u╚Öor de desf─âcut. ÔÇô 16. Ou pr─âjit cu g─âlbenu╚Öul ├«ntreg. ÔÇô 17. Pat─â colorat─â pe coada p─âunului. ÔÇô 18. Nuan╚Ť─â, str─âlucire. 19. Cristal de sare gem─â. ÔÇô 20. Gur─â de vas pentru lichide. ÔÇô 21. V├«rtej, volbur─â, v├«ltoare. ÔÇô 22. Punct pe zaruri, pe c─âr╚Ťi. ÔÇô 23. Foaie de h├«rtie (in-octavo). ÔÇô Mr., megl., istr. oclÔÇÖu. Lat. oc(u)lus (Pu╚Öcariu 1217; Candrea-Dens., 1279; REW 6038), cf. it. occhio, prov. uelh, fr. oeil, sp. ojo, port. olho. Cu excep╚Ťia sensurilor 1, 7 ╚Öi 22, ├«n celelalte sensuri se folose╚Öte pl. n. ochiuri. Pentru sensul 21, cf. M. L. Wagner, Oje de aqua, NRFH, IV, 40-3; pentru 16, ngr. ß╝Ç╬▓╬│╬Č ╬╝╬Ȥä╬╣ (Graur, BL, V, 71, semnaleaz─â coresponden╚Ťa dintre ngr. ¤Ç╬╗߯╗╬Ż¤ë ¤ä߯░ ╬╝╬Ȥä╬╣╬▒ ╚Öi a sp─âla pe ochi. Aceste expresii comune ambelor idiomuri se pot ├«nmul╚Ťi cu u╚Öurin╚Ť─â, cf. de ochii lumii, ╬Ż╬╣߯░ ¤ä╬Č ╬╝╬Ȥä╬╣╬▒ ¤ä╬┐ß┐Ž ¤░¤î¤â╬╝╬┐¤ů; cu ochii ├«n patru, ¤ä߯░ ╬╝╬Ȥä╬╣╬▒ ¤â╬┐¤ů ¤ä╬ş¤â¤â╬Á¤ü╬▒; a vedea cu ochi r─âi, ¤Ç╬▒╬»¤ü╬Ż¤ë ß╝ǤÇ├▓ ¤░╬▒¤░¤î ╬╝╬Ȥä╬╣╬▒; pe ochii mei, ¤â¤ä߯░ ╬╝╬Ȥä╬╣╬▒ ╬╝╬┐¤ů etc.). Leg─âtura dintre 3 ╚Öi 4 cu sl. okno ÔÇ×fereastr─âÔÇŁ (Pu╚Öcariu 1217) nu este o ipotez─â necesar─â. ÔÇô Cf. oache╚Ö. Der. ochi, vb. (a se uita, a reprivi, a trage cu ochiul; a ╚Ťinti; Trans., a arde soarele); ochiad─â, s. f. (privire intens─â, semn cu ochiul), dup─â it. occhiata, fr. oeillade; ochian, s. n. (telescop), cu suf. -an (dup─â ipoteza improbabil─â a lui Graur, BL, IV, 104, din it. occhiale), cf. cuv├«ntul urm─âtor; ochian─â, s. f. (pe╚Öte, Leuciscus rutilos, Scardinius erythrophthalmus), numit a╚Öa din cauza ochilor s─âi mari); ochiar, s. m. (Bucov., insect─â, Drosophila graminun); ochenat, adj. (cu ochi mari), prin ├«ncruci╚Öare cu spr├«ncenat (Candrea); ochete, s. m. (ochi de plas─â, ├«mpletitur─â etc.; inel de zale, verig─â de lan╚Ť; sticl─â de geam), ├«n Olt. ╚Öi Banat; oceri, s. m. pl. (Trans. de N, ochelari), cu der. neclar─â; ochiat, adj. (Trans., cu g─âurele, spongios); ochil─â, s. m. (ciclop din anumite pove╚Öti populare); ochios, adj. (cu ochi mari); ochi╚Öor, s. m. (dim.; plant─â, Anagallis arvensis; Arg., moned─â de aur); ochitor, s. m. (╚Ťinta╚Ö, servant de tun); deochi, s. n. (boal─â provocat─â de privirea cuiva); deochia, vb. (a provoca un r─âu, a nenoroci cu privirea), cuv├«nt cunoscut peste tot (ALR, I, 242) cf. cal. aducchiare; deochiat, adj. (nenorocit datorit─â deochiului; discreditat).
OCHI2 ├│chiuri n. 1) Plac─â de sticl─â fixat─â ├«n fiecare cadru al unei ferestre. 2) Deschiz─âtur─â de dimensiuni reduse f─âcut─â ├«n ceva cu scopuri diferite. ~ ├«n acoperi╚Ö. 3) Fiecare dintre golurile formate de firele unei site, plase, ├«mpletituri. 4) Por╚Ťiune circular─â de substan╚Ť─â, diferit─â de mediul ├«nconjur─âtor. ~ de ap─â. 5) la pl. Fel de m├óncare preparat─â din ou─â pr─âjite cu g─âlbenu╚Öul ├«ntreg. 6) Gaur─â ce se formeaz─â ├«ntr-un aliment (br├ónz─â, p├óine etc.). 7) Pat─â sau desen const├ónd din cercuri concentrice de diferite culori. ~ de pe coada p─âunului. /<lat. oculus
A OCH├Ź och├ęsc 1. intranz. A potrivi din ochi ╚Ťinta pentru a putea nimeri; a ╚Ťinti. 2. tranz. 1) A lua ca ╚Ťint─â; a lua la ochi; a ╚Ťinti. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a lovi drept ├«n ╚Ťint─â; a ╚Ťinti. 3) A fixa cu privirea ca pe ceva foarte dorit; a pune ochii. 4) A privi cu interes. /Din ochi
A SE OCH├Ź pers.3 se och├ę╚Öte intranz. (despre suprafe╚Ťe de teren ├«nz─âpezite) A se acoperi cu ochiuri negre sau ochiuri de verdea╚Ť─â (├«n urma topirii z─âpezii); a face ochiuri. /Din ochi
OCHI1 ~ m. I. 1) (la om ╚Öi la animale) Organ-pereche al v─âzului, situat (simetric) pe partea din fa╚Ť─â a capului. ÔŚŐ ├Äntre patru ~ confiden╚Ťial. C├ót vezi cu ~i pe ├«ntinderi foarte mari; p├ón─â la orizont. Cu ~i ├«nchi╚Öi a) f─âr─â posibilitate de a alege; la ├«nt├ómplare; b) pe de rost; c) f─âr─â nici o dificultate; cu u╚Öurin╚Ť─â. (A fi) numai ~ (╚Öi urechi) (a fi) foarte atent. A p─âzi (sau a ├«ngriji) ca ~i din cap a p─âzi (sau a ├«ngriji) cu cea mai mare aten╚Ťie, cu solicitudine. A nu avea ~ s─â vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu ~ buni (sau r─âi) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult ca) ~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. A-i fi cuiva drag ca sarea-n ~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ~i dup─â cineva (sau dup─â ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu ~i de cineva (sau de ceva) a observa ├«nt├ómpl─âtor pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) ├«naintea ~lor a fi foarte indispus. A(-╚Öi) da ~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a ├«nceta din via╚Ť─â. A privi cu (sau a face, a deschide) ~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) ~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu ~i ├«n patru (a fi) foarte atent, precaut. A lua (pe cineva) la ~ a re╚Ťine ├«n memorie fapta sau vorba cuiva, pentru a i-o putea aminti (la prima ocazie). A deschide ~i cuiva a face pe cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â lucrurile just. A scoate ~i cuiva a-i repro╚Öa cuiva ceva; a-i aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate ~i cei de-o teap─â nu-╚Öi fac r─âu unul altuia. Banul e ~ul dracului banul reprezint─â un ├«ndemn spre r─âu. 2) Facultatea de a vedea; v─âz. ÔŚŐ De (sau pentru) ~i lumii pentru a salva aparen╚Ťele. Sub ~i no╚Ötri a) ├«n fa╚Ťa noastr─â, ├«n v─âzul nostru; b) actualmente, ├«n prezent. A privi cu ~ de piatr─â a se uita rece, insensibil. A m├ónca pe cineva din ~ a privi cu mult─â dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din ~ a ├«nceta de a mai vedea din cauza dep─ârt─ârii. A nu sc─âpa din ~ a supraveghea ├«ndeaproape; a ╚Ťine sub supraveghere permanent─â. A pune ~ (pe cineva sau pe ceva) a-i veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde ├«n ~ (a spune) drept ├«n fa╚Ť─â, f─âr─â ocoli╚Öuri, deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marcheaz─â un punct (pe c─âr╚Ťile de joc, pe zaruri etc.). II. (├«n ├«mbin─âri ce denumesc plante, p─âs─âri sau insecte): ~ul-boului a) plant─â erbacee cu tulpina erect─â, cu frunze alungite, crestate ╚Öi cu flori solitare, divers colorate, dispuse ├«n v├órful tulpinii; margaret─â; b) soi de vi╚Ť─â de vie; c) pas─âre de talie mic─â, cu ciocul ascu╚Ťit ╚Öi cu penaj cafeniu-ro╚Öcat pe spate ╚Öi cenu╚Öiu-deschis pe p├óntece; pitulice. /<lat. oculus
och├Č v. 1. a pune ochii pe cineva: se vede c─â el o ochise ISP.; 2. a lua la ochiu, a ╚Ťinti.
ochiu m. (pl. ochi) 1. organ al vederii; 2. vedere, privire: a-╚Öi arunca ochii asupra cuiva; a m├ónca (sorbi) cu ochii, a privi cu nesa╚Ťiu; a da ochi, a ├«nt├ólni pe cineva; a lua ochii, a atrage privirile, a orbi de str─âlucire; a scoate ochii, fig. a face aspre mustr─âri; de ochii-lumii, pentru fal─â; v─âz├ónd cu ochii, ├«nvederat; 3. ochiu de g─âin─â, b─ât─âtur─â ├«ntre degetele picioarelor (dup─â forma-i exterioar─â); 4. punct colorat pe c─âr╚Ťile de joc: zece ochi de pic─â. ÔĽĹ n. (pl. ochiuri), 1. geam de fereastr─â; ochiul podului, co╚Öul unei case ╚Ť─âr─âne╚Öti; 2. ├«ncruci╚Öarea firelor ├«ntrÔÇÖo ╚Ťesetur─â de bumbac, ├«ntrÔÇÖo plas─â; 3. verig─â de lan╚Ť, de funie; 4. g─âurele ce se formeaz─â ├«n p├óine, br├ónz─â; 5. rotocoale de gr─âsime, pe suprafa╚Ťa supei; 6. ou─â pr─âjite ├«n unt; 7. chilioar─â de stup; 8. lumini╚Ö de cr├óng, rari╚Öte; 9. v├órtej de ap─â; 10. boboc de floare, mugur; 11. Bot. nume de plante: ochiu-boului, floare ce seam─ân─â cu un ochiu de bou, numit─â obi╚Önuit m─ârg─ârit─â; ochiu-╚Öarpelui, miozotis; ochiu-soarelui, eliotrop; 12. Zool. ochiul-boului, p─âs─âric─â mic─â c├ót un ochiu de bou, numit─â ├«n genere sfredelu╚Ö; ochiu-p─âunului, fluture cu ochi sclipitori pe aripi. [Lat. OCULUS].
och├ęsc v. tr. (d. och─ş). ─Ča┼ş la och─ş, ├«ndrept pu╚Öca (tunu) spre o ╚Ťint─â, ╚Ťintesc: a ochi un lup. Fig. ├Äm─ş aleg, caut s─â ob╚Ťin: a ochi un post. V. intr. ├Äm─ş ├«ndrept lovitura arme─ş de foc: a ochi la inim─â. Fig. ├Äm─ş ├«ndrept silin╚Ťele spre: a ochi la efect.
och─ş m., pl. tot a╚Öa (lat. ├│culus ╚Öi ├│clus, dim. d. *ocus, vgr. ophthalm├│s, [r─âd. op, de unde vine optic]; scr. aksha-m sa┼ş akshi, germ. auge, vsl. oko [V. ocn─â]; it. ├│echio, pv. uelh, fr. oeil, sp. ojo, pg. olho). Fie-care din cele do┼ş─â organe cu care vede omu ╚Öi cele-lalte animale: unele animale inferioare a┼ş ma─ş mul╚Ť─ş och─ş. Vedere, privire, u─şt─âtur─â: a avea och─ş ager. Punct colorat pe c─âr╚Ťile de joc: do─ş och─ş de cup─â. A face och─ş, a-─ş deschide dup─â ce te-a─ş de╚Öteptat din somn (fam.), ─şar la animalele care se nasc cu ochi─ş ├«nchi╚Ö─ş a-─ş deschide dup─â 5-6 zile. A deschide sa┼ş a face ochi─ş ├«n patru (adic─â: p─âr╚Ť─ş), a fi foarte atent: ochi─ş ├«n patru! A lua ochi─ş, a orbi pin str─âlucire sa┼ş pin violen╚Ť─â: era un soare (sa┼ş sufla un criv─â╚Ť) de-╚Ť─ş lua ochi─ş. A lua la och─ş, a ochi, a c─âuta s─â love╚Öt─ş pin foc de arm─â (comanda militar─â: la och─ş!) ╚Öi fig. a ├«nsemna, a observa: profesoru l-a luat la och─ş (├«n bine sa┼ş ├«n r─â┼ş) pe acest elev. A-╚Ť─ş arunca ochi─ş, a te u─şta, a examina. A m├«nca (sa┼ş a sorbi) din och─ş (sa┼ş cu ochi─ş), a privi cu admira╚Ťiune, cu nesa╚Ťi┼ş. A da ochi─ş cu cineva, a te ├«nt├«lni cu el. A scoate cu─şva ochi─ş (fig.), a-─ş imputa, a-─ş tot aduce aminte ceva. V─âz├«nd cu ochi─ş, ├«ntun mod care se poate constata foarte u╚Öor: acest copil cre╚Öte v─âz├«nd cu ochi─ş. De ochi─ş lumi─ş, pentru lume: sur├«dea numa─ş de ochi─ş lumi─ş, dar ├«n realitate era trist. A ├«nchide ochi─ş, 1. a tolera f─âc├«ndu-te c─â nu vez─ş (fig.); 2. a muri. A deschide ochi─ş (fig.), a observa atent. A face cu ochiu sa┼ş din och─ş (sing.), a face cu─şva semn cu och─şu. A face cu─şva och─ş dulc─ş, a-─ş ar─âta dragoste. Cu ochi─ş ├«nchi╚Ö─ş, orbe╚Öte, ca orbu. ├Än och─ş, pe fa╚Ť─â, verde: ─ş-am spus ├«n och─ş c─â refuz. A pune ochi─ş pe, a ochi, a-╚Ť─ş alege din och─ş, a c─âuta s─â ob╚Ťi─ş. Din och─ş, din privire, cu u─şt─âtura: a alege din och─ş. A te u─şta cu och─ş bun─ş sa┼ş r─â─ş, a te u─şta cu simpatie sa┼ş antipatie. Asta bate la och─ş, asta atrage aten╚Ťiunea. NÔÇÖare och─ş dec├«t pentru ─şa, nu vrea s─â se u─şte de c├«t la ─şa (de mult ce-o ─şube╚Öte). A nu perde din och─ş, a supraveghea continu┼ş. A ─şubi ca ochi─ş din cap, a ─şubi foarte mult. ├Ä─ş joac─â ochi─ş ├«n cap, are och─ş foarte vi─ş ╚Öi care se u─şt─âÔÇÖn toate p─âr╚Ťile. ├Äntre patru och─ş, numa─ş ├«ntre do┼ş─â persoane, ├«n secret. A nu ├«nchide ochi─ş, a nu putea adormi; Minc─şun─â cu och─ş ╚Öi cu sprincene, minc─şun─â gogonat─â, cu coad─â, prea evident─â. Adv. Un pahar plin och─ş, foarte plin. Prov. Banu e och─şu draculu─ş, ├«─ş tenteaz─â pe to╚Ť─ş. Och─şu st─âp├«nulu─ş ├«ngra╚Ö─â vita, supravegherea st─âp├«nulu─ş ├«ngra╚Ö─â vita. Ochi─ş ├«s oglinda sufletulu─ş, pasiunile, sentimentele se oglindesc pe fa╚Ť─â. Och─ş pentru och─ş ╚Öi dinte pentru dinte, pedeapsa trebu─şe s─â fie egal─â cu gre╚Öeala, adic─â pedeapsa talionulu─ş. S. n., pl. och─şur─ş. U┼ş─â ├«ntreg─ş pr─âjite ├«n unt. (V. scrob). Geam de fereastr─â. Mugur (Rar). Fire scoase ├«n relief cu vergea┼şa (ca ni╚Öte mugur─ş) la o ╚Ťes─âtur─â. Spa╚Ťiile dintre fire la o ╚Ťes─âtur─â. La╚Ť. V├«rtej, anafor (Munt.). Lumini╚Ö (po─şan─â) ├«ntrÔÇÖo p─âdure sa┼ş ├«n stuf pe lac. Alte lucrur─ş care seam─ân─â a och─şur─ş (ca spa╚Ťiile dintre firele plase─ş ╚Ö. a. Zool. Och─şu boulu─ş (Mold. Bucov. Trans.) au╚Öel, o p─âs─âric─â. Och─şu p─âunulu─ş, un fel de fluture mare. Bot. Och─şu boulu─ş, m─ârg─ârit─â. Och─şu ╚Öarpelu─ş (Trans.), urechea ╚Öoaricelu─ş (V. ureche). Och─şu soarelu─ş, eliotrop. Min. Och─ş (sing.) de pisic─â, de tigru, V. c┼şar╚Ť.
albul ochiului s. v. SCLEROTIC─é.
arcul ochiului s. v. IRIS.
lumea ochilor s. v. PUPIL─é.
lumina ochiului s. v. PUPIL─é.
OCHI s. 1. v─âz, vedere, (├«nv. ╚Öi reg.) v─âzut, (├«nv.) vaz─â, vedeal─â, vedenie. (Are un ~ ager.) 2. privire. (├Ä╚Öi plimba ~ peste...) 3. (la pl.) fa╚Ť─â, obraz. (Se spal─â pe ~.) 4. (BOT.) ochii-p─âs─âruicii (Myosotis palustris) = (reg.) gr├«ul-cucului, nu-m─â-uita, ochiul-╚Öarpelui, urechea-╚Öoarecelui; ochii-╚Öoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil, rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) = pitulice, (reg.) ├«mp─âr─âtu╚Ö, ├«mp─âr─â╚Ťel, nuculi╚Ť─â, panciaru╚Ö, p─âr─âsit─â, p─âtru╚Ť, pietro╚Öel, pipiru╚Ö, pitulu╚Ö─â, pi╚Ť, pi╚Ťi├«mp─ârat, pi╚Ťi├«mp─âr─âtu╚Ö, pi╚Ťur, sfredela╚Ö, sfredeleac, sfredelu╚Ö, tartalac, regina-p─âs─ârilor, (Ban.) curtube╚Ö, (Bucov., Transilv. ╚Öi Ban.) ╚Öofrac, (prin Bucov.) ╚Öofr─âcu╚Ť. 6. la╚Ť, (reg.) oche╚Ť. (~ la o sfoar─â.) 7. inel, verig─â, za, (├«nv. ╚Öi reg.) r─âtez. (~ de lan╚Ť.) 8. (BOT.) mugur, (prin Ban. ╚Öi Transilv.) pup. (~ la vi╚Ťa de vie.) 9. (reg.) pancov─â, (Ban.) c─âigan─â. (~ din ou─â.) 10. copc─â, (reg.) beuc─â, burduf, produf, toan─â, vad, (Mold.) produ╚Öc─â, (prin Munt.) scorbur─â, (prin Mold.) ╚Ötioaln─â. (~ f─âcut ├«n ghea╚Ť─â.) 11. bulboac─â, bulboan─â, valv├«rtej, v├«ltoare, v├«rtej, volbur─â, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, ciulni╚Ť─â, d├«lboan─â, siredel, ╚Öipot, toanc─â, v├«rtecu╚Ö, (Transilv. ╚Öi Ban.) d─âlbin─â, (Olt. ╚Öi Transilv.) dorn─â, (prin Munt.) ╚Öioi, (prin Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Ötibloanc─â, (Mold., Bucov. ╚Öi Transilv.) ╚Ötioaln─â, (Bucov., Transilv. ╚Öi Mold.) ╚Ötiulboan─â, (Transilv., Ban. ╚Öi Olt.) toaie, (Ban.) vir, (├«nv.) sm├«rc. (~ al unei ape curg─âtoare.)
OCHI vb. 1. a ╚Ťinti, a viza, (rar) a a╚Ťinti, (pop.) a chiti, (reg.) a ╚Ťeli, a ╚Ťelui, (├«nv.) a chior├«, a ├«nsemna. (A ~ un obiectiv, ├«nainte de a trage.) 2. a ├«ndrepta, a ├«ntinde, a ├«ntoarce, a ╚Ťinti. (A ~ arma spre...) 3. a ajunge, a atinge, a izbi, a lovi, a nimeri, a pocni, (pop.) a p─âli, a picni, (reg.) a t├«lni, (Transilv.) a t─âl─âli. (Glon╚Ťul ~ iepurele.)
ochi vb. v. AȚIPI. DORMITA. MOȚĂI. PICOTI. PIROTI.
ochi-mort s. v. TÎMPLĂ.
ochi-orb s. v. TÎMPLĂ.
ochii-p─âs─âruicii s. v. MIOZOTIS. NU-M─é-UITA.
ochiul podului s. v. CAMPADUR─é.
ochiul-boului s. v. BUMBI╚śOR. CINCI-DEGETE. CODOBATUR─é. GRANAT. L─éPTUCUL-OII. MARGARET─é. PICIORUL-COCO╚śULUI. PITULICE. PRUNDAR. PRUNDA╚ś. ROMANI╚Ü─é NEADEV─éRAT─é. ROMANI╚Ü─é NEMIROSITOARE. SPILCU╚Ü─é. SP├ÄNZ. STELI╚Ü─é. STELU╚Ü─é.
ochiul-boului-a-ferigei s. v. N─éPRASNIC─é.
ochiul-broa╚Ötei s. v. PICIORUL-COCO╚śULUI.
ochiul-dul─âului s. v. LUCEAF─éRUL DE. ZIU─é. LUCEAF─éRUL DIN ZORI. SIRIUS.
ochiul-m├«╚Ťei s. v. IARBA-╚śARPELUI.
ochiul-șarpelui s. v. MIOZOTIS. NU-MĂ-UITA. OCHII-PĂSĂRUICII.
ochiul-taurului s. v. ALDEBARAN.
b─âi├ít cu ochi alb├í╚Ötri / cenu╚Öii s. m. Securist ÔŚŐ ÔÇ×Acest om, care a crescut 7 copii, de╚Öi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cot─â de zah─âr ╚Öi ulei din ordinul ┬źb─âie╚Ťilor cu ochi alba╚Ötri┬╗, este un monument viu al suferin╚Ťei ╚Öi mizeriei extreme [...]ÔÇŁ R.l. 8 VI 93 p. 9. ÔŚŐ ÔÇ×B─âie╚Ťii cu ochii cenu╚Öii, metalici, inexpresivi, sunt capabili de orice.ÔÇŁ Al. Niculescu ├«n Ap. 8/95 p. 15. ÔŚŐ ÔÇ×Ziari╚Ötii sunt supraveghea╚Ťi la fiecare mi╚Öcare de b─âie╚Ťii cu ochii alba╚Ötri.ÔÇŁ R.l. 16 XI 96 p. 9; v. ╚Öi 23 IV 93 p. 3, 13 VIII 93 p.10, 6 IX 96 p.3; v. ╚Öi b─âiat
├│chi s. m. ├«n sint. s. (cooperativa/├«ntreprinderea) ochiul ╚Öi timpanul (fam., pop.) Securitatea (├«n timpul lui Ceau╚Öescu) ÔŚŐ ÔÇ×E un tip dubios, cred c─â lucreaz─â la ochiul ╚Öi timpanul.ÔÇŁ
ochi de pas─âre (sedim.), (engl.= birdÔÇÖs eye) structur─â intern─â a lutitelor argiloase sau calcaroase determinat─â de precipitarea calcitului ├«n porii forma╚Ťi prin degazeificarea ╚Öi deshidratarea sedimentului ini╚Ťial (pori ÔÇ×fenestraliÔÇŁ). Forma asimetric─â, triunghiular─â, a acestora ╚Öi alinierea lor ├«n strat, ├«ntotdeauna cu v├órful ├«n sus, confer─â acestor structuri un caracter Ôćĺ geopetal, prin care s-ar putea recunoa╚Öte pozi╚Ťia normal─â sau r─âsturnat─â a stratelor care le con╚Ťin. Sin. ochi de calcit, structuri fenestrale.
OCHI s.n. ├Än gastronomie, preparat culinar dintr-un ou ├«ntreg, desf─âcut din coaj─â, pr─âjit ├«n tigaie sau la capac, f─âr─â a fi amestecat, astfel ├«nc├ót g─âlbenu╚Öul s─â r─âm├ón─â ├«ntreg ├«n mijlocul albu╚Öului coagulat de jur ├«mprejur; (la pl.) ochiuri rom├óne╚Öti = ou─â ├«ntregi, desf─âcute din coaj─â ╚Öi fierte ├«n ap─â cu o╚Ťet, astfel ├«nc├ót g─âlbenu╚Öul s─â fie ├«nvelit de albu╚Öul coagulat, numite ╚Öi ou─â po╚Öate (din fr. poche = buzunar).
OCHIUL DUL─éULUI, numele popular al stelei Sirius din constela╚Ťia C├óinele Mare.
OCULOS HABENT ET NON VIDENT (lat.) au ochi ╚Öi nu v─âd ÔÇô ÔÇ×Oculos habent et non videbunt. Quid habet aures audiendi audiatÔÇŁ (ÔÇ×Au ochi ╚Öi vor vedea. Cine nu are urechi de auzit s─â aud─âÔÇŁ). Cuvinte care se g─âsesc de mai multe ori ├«n Evanghelie (Matei, 13, 14; Luca 8, 10; Ioan, 12, 40 ╚Ö.a.) urm├ónd parabolele lui Iisus. Se folosesc pentru a avertiza pe cineva c─â trebuie s─â ╚Ťin─â seama de un sfat.
OCHI subst. 1. ÔÇô (Sd XVI; C ╚śtef). 2. Ochi-albi t. 2. Ochi-ro╚Öii Gh. (Me╚Öt Cr 125). O─şchi, b., munt. (RI XXII). 3. Ochea fam., act.; Och/eni -e╚Öti ss. 4. Ochi/ia, I. (VT); -oaia t. (Must). 5. Ochit─â (Sur VII). 6. Ochit/escul, -e╚Öti s. (C. ╚śtef) < vb. ÔÇ×a ochiÔÇŁ 7. + -ot─â, -an: Ochiotan M─ân─âil─â (Sd V 489); Ochetan Ion, munt., act. 8. Ocul/escu act.; -e╚Öti s.
CALLISTEPHUS Ness, OCHIUL BOULUI, CALISTEFUS, fam. Compositae. Gen cu o singur─â specie originar─â din China ╚Öi Japonia: Callistephus chinensis Nees. Plant─â anual─â (cca 95 cm ├«n─âl╚Ťime), erbacee, cu tulpina hispid─â ╚Öi bine ramificat─â, erect─â, garnisit─â cu frunze alterne, cele inferioare pe╚Ťiolate ╚Öi cele superioare sesile, ovat-spatulate, ad├«nc-din╚Ťate. Florile, solitare la v├«rful ramurilor, cele marginale ligulate ╚Öi divers colorate, cele centrale tubuloase, de culoare galben─â, s├«nt dispuse ├«n capitule. Culoarea florilor este foarte variat─â: de la alb─â p├«n─â la ro╚Öie-├«nchis, de la albastr─â p├«n─â la violet─â-├«nchis. ├«nflore╚Öte vara-toamna. modificat─â
SAXIFRAGA L., SAXIFRAGA, OCHII ╚śORICELULUI, fam. Saxifragaceae. Gen originar din China ╚Öi Japonia, peste 200 specii, cuprinz├«nd plante mici, interesante datorit─â ╚Öi stolonilor s─âi sub╚Ťiri, penden╚Ťi, p├«n─â la 1 m lungime, ro╚Öii, garnisi╚Ťi cu rozete mici de frunze orbiculare, distan╚Ťate, verzi-marmorate cu alb pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi ro╚Öii pe cea inferioar─â (Saxifraga sarmentosa). Frunze p├«n─â la 10 cm lungime, pe╚Ťiolate, limb subrotund, de 2 ori din╚Ťat. Flori albe, verzi, galbene sau pu╚Ťin ro╚Öietice (caliciul cu 5 diviziuni, 5 petale neegale, 10 stamine, cele sterile lipsesc), dispuse ├«n panicule piramidale. Fruct, capsul─â bilocular─â.
a (nu) fi v─âzut cu ochi buni de c─âtre cineva expr. a (nu) avea parte de ├«ncrederea sau bun─âvoin╚Ťa cuiva.
a arunca praf în ochi expr. a amăgi, a înșela
a arunca șperlă-n ochi expr. (intl.) a amăgi, a înșela.
a avea perdea la ochi expr. a nu pricepe un lucru
a bate la ochi expr. a fi suspect / dubios; a atrage aten╚Ťia.
a beli ochii cât cepele expr. (vulg.) a face ochii mari de mirare.
a da ochii ├«n gene expr. a a╚Ťipi, a adormi.
a face (cuiva) ochi dulci expr. a încerca să cucerească (pe cineva).
a face ochi expr. a se trezi, a se trezi din somn.
a fi mai fl─âm├ónd cu ochii dec├ót cu burta expr. a fi dornic de cunoa╚Ötere / de ├«nv─â╚Ť─âtur─â.
a fi numai ochi și urechi expr. a fi foarte atent la ceea ce se întâmplă în jur.
a i se face negru înaintea ochilor expr. a se enerva, a se înfuria.
a i se lua un văl de pe ochi expr. a începe să vadă / să judece limpede.
a i se pune un văl pe ochi expr. a înceta să vadă / să judece limpede.
a i se scurge ochii dup─â cineva expr. a-i face pl─âcere s─â vad─â pe cineva; a sim╚Ťi o atrac╚Ťie puternic─â pentru cineva.
a închide ochii (într-o chestiune) expr. a mușamaliza, a trece sub tăcere (o chestiune).
a lăsa (pe cineva) cu ochii-n soare expr. 1. a face (pe cineva) să aștepte mult și fără rost. 2. a retrage (cuiva) sprijinul, a refuza (cuiva) un ajutor.
a lua la ochi expr. 1. a remarca. 2. a urm─âri insistent cu privirea. 3. a ╚Ťine sub observa╚Ťie comportamentul sau ac╚Ťiunile unei persoane cu scopul de a-i descoperi cu orice pre╚Ť gre╚Öelile ╚Öi punctele slabe.
a nu pierde din ochi pe cineva expr. a îndrăgi foarte tare pe cineva.
a o lua la ochi expr. 1. a primi o b─âtaie zdrav─ân─â. 2. a suferi un afront.
a p─âzi (ceva) ca pe butelie / ochii din cap expr. a p─âzi (ceva) cu mult─â grij─â
a pișa ochii expr. (vulg.) a plânge.
a privi cu ochi buni (pe cineva) expr. a avea o p─ârere bun─â (despre cineva).
a pune ochii (pe cineva) expr. 1. a dori s─â stabileasc─â o rela╚Ťie cu cineva (erotic─â, profesional─â, de prietenie etc.). 2. a inten╚Ťiona s─â seduc─â pe cineva.
a remaia ochiul expr. (er. glum.) a avea contact sexual.
a s─âri ├«n ochi expr. 1. a fi evident. 2. a fi strident, a ie╚Öi ├«n eviden╚Ť─â ├«n mod exagerat.
a scoate (cuiva) ochii (cu ceva) expr. a-i face (cuiva) reproșuri (în legătură cu ceva).
a se avea ca sarea-n ochi expr. a se antipatiza
a se ├«n╚Ťelege din ochi (cu cineva) expr. a schimba (cu cineva) priviri ├«nc─ârcate de o semnifica╚Ťie ascuns─â.
a se uita cu un ochi la făină și cu unul la slănină expr. (pop.) a fi sașiu, a suferi de strabism.
a se zgâria pe ochi expr. a se necăji, a se supăra; a-i părea rău (de cineva / de ceva).
a sorbi (pe cineva) din ochi expr. a privi (pe cineva) cu mare dragoste.
a sta ca un spin ├«n coasta / ├«n inima / ├«n ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezen╚Ť─â nepl─âcut─â pentru cineva; a incomoda pe cineva.
a trage cu ochiul expr. a privi pe furiș.
a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte, a trece pe lângă moarte, a scăpa de moarte (dintr-un accident, o boală etc.).
a vedea paiul din ochiul altuia ╚Öi a nu vedea b├órna din ochiul t─âu expr. a manifesta o exigen╚Ť─â / o severitate exagerat─â fa╚Ť─â de al╚Ťii ╚Öi a fi prea indulgent cu propria persoan─â; a critica aspru neajunsurile m─ârunte ale cuiva, trec├ónd cu vederea propriile lipsuri.
a vedea roșu înaintea ochilor expr. 1. a se înfuria, a se enerva foarte tare. 2. (la fotbal) a primi cartonaș roșu, a fi eliminat din joc.
a zvârli praf / șperlă în ochii cuiva expr. a induce pe cineva în eroare, a încerca să înșele pe cineva.
a-i cădea ochii în gură expr. 1. a fi foarte obosit; a-i fi foarte somn. 2. a fi surprins / uluit.
a-i ieși ochii din cap expr. 1. a se holba (de uimire, de groază etc.). 2. a se speti / istovi muncind.
a-i lua cuiva perdeaua de pe ochi expr. a face pe cineva s─â ├«n╚Ťeleag─â / s─â vad─â clar.
a-i pune (cuiva) perdea / perdele la ochi expr. a împiedica (pe cineva) să vadă lucrurile așa cum sunt.
a-i sări (cuiva) ochii din cap expr. a suferi îngrozitor.
a-i sta ca un ghimpe ├«n ochi (cuiva) expr. a stingheri (pe cineva); a constitui o permanent─â amenin╚Ťare (pentru cineva).
a-și clăti ochii expr. a privi / a se uita la ceva plăcut.
a-și scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa, a se bate. 2. a-și imputa, a-și reproșa.
a-╚Öi vedea visul cu ochii expr. a i se ├«mplini (cuiva) o mare dorin╚Ť─â.
aragaz cu patru ochi expr. (adol., glum.) ochelarist, persoan─â care poart─â ochelari de vedere
b─âiat cu ochi alba╚Ötri expr. (iron.) 1. lucr─âtor al Securit─â╚Ťii din anii dictaturii ceau╚Öiste. 2. lucr─âtor SRI.
Cooperativa Ochiul ╚Öi Timpanul expr. (iron.) Securitatea, poli╚Ťia politic─â a regimului comunist.
cu coada ochiului expr. pe furiș, discret.
cu ochii ├«n patru / ├«n ╚Ťagl─â expr. atent, vigilent.
cu un ochi la slănină și cu altul la făină expr. sașiu; ciacâr.
de ochii lumii / soacrei expr. 1. pentru a salva aparen╚Ťele, pentru a l─âsa lumii o impresie bun─â. 2. superficial.
doi ochi alba╚Ötri expr. ╚Ťuic─â de prune.
drag ca sarea-n ochi expr. nesuferit.
dup─â ochiometru / ochioscop expr. (glum.) aproximativ.
la ochi I adv. deloc, ioc. II pron. neg. nimic (├«n propozi╚Ťii afirmative).
m├ónca-╚Ťi-a╚Ö ochii! expr. redundant─â, intercalat─â ├«n discurs pentru a sublinia entuziasmul vorbitorului.
numai ochi și urechi expr. foarte atent.
OCHI alunec─âri, arunc─âtori, binoclu, faruri, felinare, lanterne, l─âmpi, lentile, obloane, ocheane, oglinzi, semafoare.
ochi s. m. invar. (adol., glum.) sân de femeie.
ochi de vultur expr. acuitate vizual─â deosebit─â.
ochi maro expr. anus.
ochi perforat expr. (înv.) trișare la jocul de tos.
ochi sticlo╚Öi expr. (tox.) intoxica╚Ťie voluntar─â sau involuntar─â cu cocain─â, care duce la excitarea puternic─â a sistemului nervos simpatic, urmat─â de mic╚Öorarea pupilei.
ochii lui Dobrin ╚Ťuic─â de Pite╚Öti; ╚Ťuic─â de prune.
ochiul ╚Öi timpanul expr. (glum.) SRI, Serviciul Rom├ón de Informa╚Ťii.
rahat cu ochi expr. (vulg., peior.) persoan─â insignifiant─â.
șapte ochi expr. șeptar, carte de joc marcată cu numărul șapte.
trei ochi expr. (cart.) trei.

Ochi dex online | sinonim

Ochi definitie

Intrare: ochi (organ, mugur)
ochi 1 s.m. substantiv masculin
Intrare: ochi (spa╚Ťiu, m├óncare)
ochi 1 s.m. substantiv masculin
ochi 2 s.n. substantiv neutru
Intrare: ochi (vb.)
ochi 3 vb. conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: Ochi
Ochi
Intrare: ochi-de-pisic─â
ochi-de-pisic─â substantiv masculin
Intrare: ochii-p─âs─âruicii
ochii-p─âs─âruicii (numai) plural substantiv masculin articulat
Intrare: ochiul-boului
ochiul-boului substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: ochiul-p─âunului
ochiul-p─âunului substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: Ochiul-Taurului
Ochiul-Taurului substantiv propriu masculin articulat (numai) singular
  • silabisire: -ta-u-
Intrare: ochi-orb
ochi-orb substantiv masculin (numai) singular
Intrare: ochi-mort
ochi-mort substantiv masculin (numai) singular
Intrare: ochii-șoricelului
ochii-șoricelului invariabil substantiv masculin articulat
Intrare: ochiul-boului-a-ferigei
ochiul-boului-a-ferigei (numai) singular substantiv masculin articulat
Intrare: ochiul-broaștei
ochiul-broaștei (numai) singular substantiv masculin articulat
Intrare: ochiul-dul─âului
ochiul-dul─âului (numai) singular substantiv masculin articulat
Intrare: ochiul-m├ó╚Ťei
ochiul-m├ó╚Ťei (numai) singular substantiv masculin articulat
Intrare: ochiul-șarpelui
ochiul-șarpelui substantiv masculin articulat (numai) singular