ochelariță definitie

10 definiții pentru ochelariță

OCHELÁRIȚĂ, ochelarițe, s. f. Plantă erbacee din familia cmciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori galbene și cu fructele în formă de ochelari (Biscutella laevigata). – Ochelari + suf. -iță.
OCHELÁRIȚĂ, ochelarițe, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori galbene și cu fructele în formă de ochelari (Biscutella laevigata). – Ochelari + suf. -iță.
OCHELÁRIȚĂ, ochelarițe, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene și fructul de forma unor ochelari (Biscutella laevigata).
ocheláriță s. f., g.-d. art. ocheláriței; pl. ochelárițe
ocheláriță s. f., g.-d. art. ocheláriței; pl. ochelárițe
OCHELÁRIȚĂ s. (BOT.; Biscutella laevigata) (reg.) chelărea, chelărel, ochelari (pl.).
OCHELÁRIȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze lunguiețe și cu fructe în forma de ochelari. /ochelari + suf. ~iță
ochelariță f. plantă erbacee cu florile galbene al cării fruct e o teacă în formă de ochelari (Biscutella laevigata).
OCHELARIȚĂ s. (BOT.; Biscutella laevigata) (reg.) chelărea, chelărel, ochelari (pl.).
BISCUTELLA L.. OCHELARIȚĂ, fam. Cruciferae. Gen originar din regiunile mediteraneene, cca 9 specii, erbacee, anuale sau perene. Flori galbene (4 sepale, 4 petale egale, 6 stamine fără aripioare) dispuse în raceme. Fruct, siliculă glabră, formată clin 2 articole monosperme, indehiscente, comprimate, așezate alături în formă de ochelari.

ochelariță dex

Intrare: ochelariță
ochelariță substantiv feminin