ocheadă definitie

11 definiții pentru ocheadă

OCHEÁDĂ, ocheade, s. f. Privire (semnificativă) aruncată cuiva pe furiș; închidere intenționată a ochilor pentru a atrage atenția asupra celor spuse sau sugerate; semn cu ochiul. – Din ochi2 (după fr. oeillade).
OCHEÁDĂ, ocheade, s. f. Privire (semnificativă) aruncată cuiva pe furiș; închidere intenționată a ochilor pentru a atrage atenția asupra celor spuse sau sugerate; semn cu ochiul. – Din ochi2 (după fr. oeillade).
OCHEÁDĂ, ocheade, s. f. Privire (semnificativă) aruncată pe furiș; închidere intenționată a ochilor, pentru a atrage atenția asupra celor spuse sau sugerate; semn cu ochiul. Surîse și el la ocheadele lăcrimoase și comice ale senatorului cu vesta de pichet. C. PETRESCU, A. 372. Cucoana ce se așezase tocmai lîngă el și dinadins îl plictisise cu ocheadele ce i le arunca. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 43. Semnul să fie a mea ocheadă, Și-ndată ștreangul să-i aruncați. BOLLIAC, O. 158.
ocheádă s. f., g.-d. art. ocheádei; pl. ocheáde
ocheádă s. f., g.-d. art. ocheádei; pl. ocheáde
OCHEÁDĂ s. (înv.) ochire. (Își fac ~e.)
OCHEÁDĂ s.f. Aruncătură de ochi (pe furiș, ascunsă); semn făcut cu ochiul. [Pron. -chea-. / cf. fr. oeillade, după ochi].
OCHEÁDĂ s. f. aruncătură de ochi (pe furiș); semn făcut cu ochiul. (după fr. oeillade)
OCHEÁDĂ ~e f. Privire (semnificativă) aruncată pe furiș; semn cu ochiul. /Din ochi
*ocheádă (ea dift.) f., pl. e (d. ochĭ, după fr. oeillade; it. occhiata). Privire semnificativă aruncată pe furiș uneĭ femeĭ din partea unuĭ barbat orĭ invers. – Scris și ochĭadă.
OCHEA s. (înv.) ochire. (Își fac ~.)

ocheadă dex

Intrare: ocheadă
ocheadă substantiv feminin