oceanonaút s. m., pl. oceanonaúți

OCEANONAÚT s. m. navigator care explorează străfundurile oceanelor. (după engl. oceanaute, fr. océanaute)

oceanonaút s. m. Navigator care explorează străfundurile oceanelor ◊ „Șase oceanonauți a căror vârstă medie era de 26 de ani au petrecut 22 zile la 100 metri adâncime.” R.l. 19 X 66 p. 1 (din ocean + -naut; cf. engl. oceanaute, fr. océanaute; DMN 1964, BD 1967)