Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

32 defini╚Ťii pentru ocean

OCE├üN, oceane, s. n. Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â de pe suprafa╚Ťa globului, delimitat─â de continente. ÔŚŐ Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor ╚Öi a m─ârilor, cu leg─âtur─â ├«ntre ele, form├ónd o singur─â mas─â lichid─â. ÔÖŽ Fig. ├«ntindere nem─ârginit─â, noian, imensitate; mul╚Ťime nem─ârginit─â. ÔÇô Din lat. oceanus, germ. Ozean, fr. oc├ęan.
OCE├üN, oceane, s. n. Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â de pe suprafa╚Ťa globului, delimitat─â de continente. ÔŚŐ Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor ╚Öi a m─ârilor, cu leg─âtur─â ├«ntre ele, form├ónd o singur─â mas─â lichid─â. ÔÖŽ Fig. ├Äntindere nem─ârginit─â, noian, imensitate; mul╚Ťime nem─ârginit─â. ÔÇô Din lat. oceanus, germ. Ozean, fr. oc├ęan.
OCE├üN, oceane, s. n. Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â st─ât─âtoare, care ocup─â suprafe╚Ťele dintre continente. Oceanul Pacific. Ôľş Oceanul geme, url─â groaznic Insula se zguduie-n temei. BENIUC, V. 40. De ce plecase ├«ns─â de bun─âvoie Lara, L─âs├«nd ├«n p─âr─âsire c─âminul s─âu ╚Öi ╚Ťara, Spre-a merge peste-oceane cu ╚Ť─ârm necunoscut? MACEDONSKI, O. I 257. ÔÖŽ Fig. Noian, imensitate. Luna c─âzuse ├«ntr-un ocean de ├«ntuneric. SADOVEANU, O. III 607. Ninsoarea ├«nceteaz─â, norii fug, doritul soare Str─âluce╚Öte ╚Öi dezmiard─â oceanul de ninsoare. ALECSANDRI, P. A. 112. ÔÇô Pronun╚Ťat: o-cean.
*Atlántic/Oceánul ~ (A-tlan-, -cea-) s. propriu n.
oceán (-cean) s. n., pl. oceáne
*Pac├şfic/Oce├ínul ~ (-cea-) s. propriu n.
oceán s. n. (sil. -cean), pl. oceáne
OCEÁN s. (GEOGR.) 1. apă, (înv.) mare, noian. (Navighează pe ~ până în India.) 2. oceanul planetar = oceanul mondial; oceanul mondial v. oceanul planetar.
OCE├üN s.n. ├Äntindere vast─â de ap─â s─ârat─â care acoper─â suprafe╚Ťele dintre continente. ÔŚŐ Ocean planetar = ansamblul oceanelor ╚Öi m─ârilor globului terestru. ÔÖŽ (Fig.) ├Äntindere nem─ârginit─â. // (├Än forma oceano-) Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) oceanÔÇŁ. [Pron. o-cean, pl. -ne, -nuri. / cf. fr. oc├ęan, lat. oceanus, gr. okeanos].
OCE├üN1 [-CEAN] s. n. 1. ├«ntindere vast─â de ap─â s─ârat─â care separ─â continentele. ÔŚŐ ~ planetar = ansamblul oceanelor ╚Öi m─ârilor globului terestru. 2. (fig.) ├«ntindere nem─ârginit─â; imensitate. (< fr. oc├ęan, lat. oceanus, gr. okeanos)
OCEAN2(O)- elem. ÔÇ×ocean, mareÔÇŁ. (< fr. oc├ęan/o/-, cf. lat. oceanus, gr. okeanos)
oce├ín (oce├íne), s. n. ÔÇô Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â. ÔÇô Var. (├«nv.) ochean. Fr. oc├ęan, ╚Öi mai ├«nainte din gr. ß╗Ƥ░╬Á╬▒╬Ż¤î¤é (sec. XVII). ÔÇô Der. oceanic, adj., din fr. oc├ęanique.
OCE├üN ~e n. 1) Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â, care ocup─â spa╚Ťiul dintre continente. 2) fig. ├Äntindere sau mul╚Ťime nem─ârginit─â. ÔŚŐ ~ul planetar (sau mondial) totalitate a oceanelor ╚Öi m─ârilor de pe globul p─âm├óntesc care comunic─â ├«ntre ele. [Sil. -cean] /<lat. oceanus, fr. oc├ęan, germ. Ozean
Atlantic (Oceanul) m. imens─â ├«ntindere de ap─â ├«ntre Europa, Africa ╚Öi America, str─âb─âtut─â de trei cabluri submarine, cari pun ├«n comunica╚Ťiune Lumea Veche cu cea Nou─â.
ocean n. 1. vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â ce acopere trei sferturi din suprafa╚Ťa globului: Oceanul se divide ├«n Atlantic, ├Änghe╚Ťat, Pacific; 2. fig. mare cantitate sau ├«ntindere: oceane de stele EM. oceanul de ninsoare AL. ocean de neamuri B─éLC.; 3. fig. abis: mÔÇÖafund ├«n oceanul de noapte ╚Öi t─âcere AL.
Pacific (Oceanul) n. mare vastă între Azia și America, descoperită în 1513 de Balboa: dobândi acest nume dela Magelan, care a pătruns acolo în 1520.
2) *oce├ín (ea 2 sil.) n., pl. ane (lat. oc├ęanus [╚Öi ca adj. m├íre oc├ęanum], oceanu Atlantic, d. vgr. okean├│s, dup─â numele unu─ş ze┼ş). Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â care acopere cea ma─ş mare parte a p─âm├«ntulu─ş. O parte din aceast─â ├«ntindere, dar mult ma─ş mare de c├«t marea: ├«s cinc─ş oceane (Glacial de Nord ╚Öi de Sud, Atlantic, Pacific ╚Öi Indian). Fig. Vast─â ├«ntindere ├«n general, mare: un ocean de verdea╚Ť─â, de ninsoare, de popoare; oceanu pasiunilor. ÔÇô Ma─ş vech─ş ╚Öi oche├ín (ea 2 silabe), dup─â ngr. V. no─şan.
1) oce├ín m., pl. en─ş (vsl. ot─ş─Ź─şn┼ş, al tat─âlu─ş, de tat─â. V. ocin─â). Dos. Mo╚Ötenitor.
OCEAN s. (GEOGR.) (înv.) mare, noian. (Navighează pe ~.)
Ocean = Oceanus.
INDIAN, OCEANUL ~ v. Oceanul Indian.
OCEAN (< fr., lat.; {s} n. pr. gr. Okeanos) s. n. Vast─â ├«ntindere de ap─â s─ârat─â, delimitat─â de mase continentale, Pe supr. Terrei exist─â urm─âtoarele o.: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic (sau ├Änghe╚Ťat). ├Än unele lucr─âri este men╚Ťionat ╚Öi un o. Antarctic sau Austral (care cuprinde de fapt extremit─â╚Ťile sudice ale celor trei principale oceane). Apa o. se caracterizeaz─â prin mi╚Öc─âri permanente reprezentate de valuri, curen╚Ťi ╚Öi maree. O. au suprafe╚Ťe mult mai mari dec├ót m─ârile, prezint─â numeroase fose (gropi) abisale, platformele continentale au propor╚Ťional o extensiune0 mai mic─â (ocup─â c. 10-15% din supr. lor), iar salinitatea este mai pu╚Ťin variat─â. Fundul o. este foarte neuniform, relieful subacvatic fiind format din platforme continentale, c├ómpii abisale, lan╚Ťuri (dorsale) montane, fose (gropi). ÔŚŐ Oceanul Planetar sau Mondial = totalitatea oceanelor ╚Öi m─ârilor, care comunic─â larg ├«ntre ele sau prin intermediul unor str├ómtori, cu o supr. de 360.650.000 km2 (70,8% din supr. Terrei) ╚Öi un volum de ap─â de 1.370 mil. km3 (97,5% din totalul hidrosferei), constituind obiectul de studiu al oceanografiei. Ad. medie: c. 3800 m; ad. max.: 11.033 (fosa Cook din Oc. Pacific). Salinitatea medie: 32ÔÇ░ (aceasta variaz─â ├«n func╚Ťie de zonele climatice ╚Öi de condi╚Ťiile locale, ├«ntre 38ÔÇ░ ├«n apele polare ╚Öi 41ÔÇ░ ├«n G. ÔÇÖAqaba). Temp. apei scade (la suprafa╚Ť─â) de la Ecuator (c. 27┬░C) la poli (-1,5┬░C), precum ╚Öi spre ad├óncime (la 4.000 m. ad. atinge 1,6┬░C). Apa Oceanului Planetar este supus─â for╚Ťei de gravita╚Ťie ╚Öi de atrac╚Ťie a Lunii ╚Öi Soarelui. Contribuie ├«n mod substan╚Ťial la reglarea circuitului carbonului, prin capacitatea sa de a absorbi mari cantit─â╚Ťi de CO2 din atmosfer─â. O. Planetar are un rol foarte important ├«n echilibrul natural al Terrei, fiind un rezervor termic major, un vast domeniu pentru numeroase vie╚Ťuitoare ╚Öi o bogat─â surs─â de hran─â ╚Öi energie. Exploatarea tradi╚Ťional─â a oceanelor ╚Öi m─ârilor (pescuit, naviga╚Ťie etc.) a fost completat─â, ├«n ultimele decenii, cu folosirea energiei mareelor ╚Öi valurilor ╚Öi mai ales cu exploatarea z─âc─âmintelor de petrol din platformele continentale. ÔÖŽ Fig. ├Äntindere nem─ârginit─â, imensitate; mul╚Ťime, noian.
OCEAN (OKEANOS) (├«n mitologia greac─â), divinitate marin─â, zeul ÔÇ×fluviului OceanÔÇŁ, cel mai ├«n v├órst─â din Titani; fiul Gaiei ╚Öi al lui Uranus. Imaginat ca un fluviu ca ├«nconjura ├«ntreg P─âm├óntul, fiind izvorul primordial al tuturor apelor. C─âs─âtorit cu Thetis, va deveni tat─âl oceanidelor.
OCEAN [├│u╩â╔Ön], Billy (pe numele adev─ârat Leslie Sebastian Charles) (n. 1950), muzician de soul britanic. Compozi╚Ťii ╚Öi pentru al╚Ťi soli╚Öti. Succese cu: ÔÇ×Love Really hurt without YouÔÇŁ, ÔÇ×Carribean QueenÔÇŁ.
OCEAN (sau BANABA), insul─â vulcanic─â, ├«n V Oc. Pacific (Oceania), la c. 90 km S de Ecuador. apar╚Ťin├ónd statului Kiribati (din 1979); 6 km2. Localit. pr.: Ooma. Alt. max.: 81 m. Planta╚Ťii de cocotieri. Descoperit─â ├«n 1804.
OCEANUL ARCTIC v. Arctic, Oceanul ~.
OCEANUL ATLANTIC v. Atlantic, Oceanul ~.
OCEANUL AUSTRAL (sau ANTARCTIC), vechea denumire a apelor oceanice ce ├«nconjur─â Antarctida ╚Öi care constituie p─âr╚Ťile sudice ale oceanelor Pacific, Atlantic ╚Öi Indian.
OCEANUL BOREAL v. Arctic, Oceanul ~.
OCEANUL INDIAN, ocean cuprins ├«ntre Africa (la V), Asia (la N ╚Öi NE), Australia (la E) ╚Öi Antarctica (la S), care comunic─â larg cu Oc. Atlantic, ├«n zona de S a Capului Bunei Speran╚Ťe, ╚Öi cu Oc. Pacific prin intermediul str├ómtorilor ╚Öi al m─ârilor din Arh. Malaez ╚Öi prin zona de la S de Tasmania; 73,4 mil. km2 (74,9 mil. km2, cu m─ârile m─ârgina╚Öe ÔÇô al treilea ca m─ârime, dup─â Oc. Pacific ╚Öi Atlantic). Ad. max.: 7.450 m (fosa Java). Ad. medie: 3.897 m. ├Än partea central─â a fundului oceanului se afl─â un lan╚Ť muntos submarin, care se prelunge╚Öte spre S cu c├óteva ramifica╚Ťii. ├Än V se afl─â ins. Madagascar, iar ├«n N ins. Ceylon. ├Än cadrul O.I. se afl─â arhipelagul Andaman ╚Öi Nicobar, Lakshadweep, Maldive, Mscarene, Seychelles ╚Ö.a. M─ârile m─ârgina╚Öe, sunt: Marea Ro╚Öie, Marea Arabiei, Marea Andaman, Marea Timor. Golfuri: Aden, Oman, Persic, Bengal. Salinitate medie: 33-36,5ÔÇ░. ├Än N sunt curen╚Ťi marini determina╚Ťi de musoni, iar ├«n S se formeaz─â un curent alizeic cu dou─â ramuri: al Mozambicului ╚Öi al Madagascarului. Prin O.I. trec importante linii de naviga╚Ťie maritim─â care leag─â Europa de Asia de S, SE ╚Öi E, cu Australia ╚Öi Africa de E.
OCEANUL ÎNGHEȚAT v. Arctic, Oceanul ~.
OCEANUL PACIFIC v. Pacific, Oceanul~.

Ocean dex online | sinonim

Ocean definitie

Intrare: ocean (s.n.)
ocean s.n. substantiv neutru
  • silabisire: -cean
ocean s.n.
Intrare: ocean (s.m.)
ocean s.m.