Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1012527:

OBÎRȘIE s. 1. izvor, (rar) sursă, (înv.) fîntînă, scăturină, sorginte. (La ~ Oltului.) 2. început, origine, proveniență, sursă, (livr.) sorginte, (înv.) începătură, (fig.) izvor, sîmbure. (~ daco-latină a limbii române.) 3. naștere, origine, proveniență, (livr.) extracție, matrice, stirpe, (rar) provenire, spiță, (astăzi rar) seminție, (înv. și reg.) neam, (înv.) purcedere, purces. (Era țăran prin ~.) 4. ascendență, origine. (Are o ~ modestă.) 5. origine, (fig.) izvor, matcă. (S-a întors la ~.) 6. origine, sursă, (livr.) sorginte, (înv.) izvod, (fig.) izvor. (~ unui fenomen.) 7. cauză, origine, (fig.) izvor. mamă. (~ tuturor succeselor este...)

Obârșia dex online | sinonim

Obârșia definitie