OBSERVAȚIONÁL, -Ă, observaționali, -e, adj. (Rar) Cu caracter de observație. [Pr.: -fi-o-] – Din engl. observational.

OBSERVAȚIONÁL, -Ă, observaționali, -e, adj. (Rar) Cu caracter de observație. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. observational.

observaționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. observaționáli; f. sg. observaționálă, pl. observaționále

OBSERVAȚIONÁL, -Ă adj. Cu caracter de observație. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. observational].

OBSERVAȚIONÁL, -Ă adj. cu caracter de observație. (< engl. observational)