Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru observa╚Ťie

OBSERV├ü╚ÜIE, observa╚Ťii, s. f. 1. Procedeu al cunoa╚Öterii ╚Ötiin╚Ťifice care const─â ├«n contemplarea metodic─â ╚Öi inten╚Ťionat─â a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ÔÖŽ Supraveghere, urm─ârire; spec. supraveghere medical─â (a unui bolnav). Bolnav ╚Ťinut sub observa╚Ťie. ÔŚŐ Foaie de observa╚Ťie = formular ├«n care se noteaz─â istoricul ╚Öi descrierea bolii, rezultatele examenului clinic ╚Öi al analizelor de laborator, evolu╚Ťia bolii ╚Öi fazele tratamentului urmat de bolnav ├«n timpul spitaliz─ârii acestuia. 2. Remarc─â, constatare. 3. Obiec╚Ťie critic─â; p. ext. mustrare, dojan─â, repro╚Ö. ÔÇô Din germ. Observation, fr. observation, lat. observatio.
OBSERV├ü╚ÜIE, observa╚Ťii, s. f. 1. Procedeu al cunoa╚Öterii ╚Ötiin╚Ťifice care const─â ├«n contemplarea metodic─â ╚Öi inten╚Ťionat─â a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ÔÖŽ Supraveghere, urm─ârire; spec. supraveghere medical─â (a unui bolnav). Bolnav ╚Ťinut sub observa╚Ťie. ÔŚŐ Foaie de observa╚Ťie = formular ├«n care se noteaz─â istoricul ╚Öi descrierea bolii, rezultatele examenului clinic ╚Öi al analizelor de laborator, evolu╚Ťia bolii ╚Öi fazele tratamentului urmat de bolnav ├«n timpul spitaliz─ârii acestuia. 2. Remarc─â, constatare. 3. Obiec╚Ťie critic─â; p. ext. mustrare, dojan─â, repro╚Ö. ÔÇô Din germ. Observation, fr. observation, lat. observatio.
OBSERV├ü╚ÜIE, observa╚Ťii, s. f. 1. Cercetare, examinare, observare (1); studiu. Orice crea╚Ťiune presupune o ├«ndelungat─â observa╚Ťie. IBR─éILEANU, SP. CR. 226. C├«nd f─âceam observa╚Ťiile aceste fiziologice, ├«naintam ├«ncet. NEGRUZZI, S. I 308. ╚śtiin╚Ťa nou─â ├«ntemeindu-se... pe observa╚Ťie, experien╚Ť─â, calcul, a continuat zdrobirea lumii vechi. B─éLCESCU, O. II 9. 2. Remarc─â, constatare, observare (2). Mi-a f─âcut o serie de observa╚Ťii extrem de juste. BARANGA, I. 160. ├Än capul lui... ciocnirile cu lumea, ├«ncerc─ârile vie╚Ťii au l─âsat o comoar─â de observa╚Ťii. VLAHU╚Ü─é, O. A. 391. 3. Obiec╚Ťie, critic─â; p. ext. mustrare, dojana, repro╚Ö. Aceste c├«teva cuvinte pot s─â arate. c├«t de binevenit─â socotesc orice critic─â, orice observa╚Ťie f─âcut─â scrierilor mele. GHEREA, ST. CR. II 8. Domnilor, nu primesc acas─â la mine astfel de observa╚Ťii, pe care... le consider ca ni╚Öte insulte. CARAGIALE, O. I 116. S─â urmez eu cum ├«mi place, F─âr─â a putea guvernul observa╚Ťie a face. ALEXANDRESCU, M. 171. 4. (├Än leg─âtur─â cu verbele ┬źa pune┬╗, ┬źa ╚Ťine┬╗, ┬źa sta i), ┬źa fi┬╗, ┬źa se afla┬╗ etc., precedat totdeauna de prep. ┬źsub┬╗) Supraveghere, paz─â. Bolnavul e ╚Ťinut sub observa╚Ťie. Foaie de observa╚Ťie = formular pe care se noteaz─â zilnic evolu╚Ťia bolii ╚Öi -fazele tratamentului unui bolnav. Vardaru citi inscrip╚Ťiile foii de observa╚Ťie. C. PETRESCU, ├Ä. II 46.
observ├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. observ├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. observ├í╚Ťiei; pl. observ├í╚Ťii, art. observ├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
observ├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. observ├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. observ├í╚Ťiei; pl. observ├í╚Ťii, art. observ├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
OBSERV├ü╚ÜIE s. 1. v. examinare. 2. v. supraveghere. 3. v. p─ârere. 4. v. indica╚Ťie. 5. v. critic─â. 6. v. ceart─â.
OBSERV├ü╚ÜIE s.f. 1. Procedeu al cunoa╚Öterii ╚Ötiin╚Ťifice const├ónd ├«n contemplarea metodic─â ╚Öi inten╚Ťionat─â a unui obiect sau proces; cercetare, examinare, observare; studiu. 2. Remarc─â, constatare. 3. Obiec╚Ťie, critic─â. ÔÖŽ Mustrare, repro╚Ö. 4. Supraveghere. ÔŚŐ Foaie de observa╚Ťie = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul ╚Öi evolu╚Ťia bolii unui bolnav (├«n spital). [Gen. -iei, var. observa╚Ťiune s.f. / cf. fr. observation, lat. observatio].
OBSERV├ü╚ÜIE s. f. 1. procedeu al cunoa╚Öterii ╚Ötiin╚Ťifice ├«n contemplarea metodic─â ╚Öi inten╚Ťionat─â a unui obiect sau proces; examinare. 2. remarc─â, constatare. 3. obiec╚Ťie, critic─â; mustrare, repro╚Ö. 4. supraveghere. ÔÖŽ foaie de ~ = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul ╚Öi evolu╚Ťia bolii unui bolnav. (< fr. observation, lat. observatio)
OBSERV├ü╚ÜIE ~i f. 1) v. A OBSERVA. ÔŚŐ Foaie de ~ document ├«n care sunt ├«nregistrate zilnic evolu╚Ťia bolii unui bolnav ╚Öi tratamentul aplicat. A ╚Ťine sub ~ a supraveghea. 2) Constatare cu privire la un fenomen sau la un fapt observat. 3) Obiec╚Ťie la o ac╚Ťiune, la un fapt sau la o lucrare a cuiva. ÔŚŐ A face ~ a atrage aten╚Ťia asupra unei gre╚Öeli. [G.-D. observa╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<germ. Observation, fr. observation, lat. observatio, ~onis
observa╚Ťi(un)e f. 1. ac╚Ťiunea de a observa: observa╚Ťiunea unei legi; 2. cercetare, atentiv─â: astronomia reclam─â observa╚Ťiuni constante; 3. rezultatul observa╚Ťiunii: a scrie observa╚Ťiunile sale; 4. reflexiune: permite-mi o observa╚Ťiune; 5. replic─â: nici-o observa╚Ťiune!
*observa╚Ťi├║ne f. (lat. observ├ítio, -├│nis). Supunere unei leg─ş, une─ş regule: observarea regulamentulu─ş. Aten╚Ťiune dat─â unu─ş lucru, studi┼ş: observa╚Ťiunea v─şe╚Ťi─ş furnicilor. Lucru observat, descoperire: importantele observa╚Ťiun─ş ale acestu─ş savant. Ob─şec╚Ťiune, reflexiune: permite-m─ş o observa╚Ťiune. Atragere de aten╚Ťiune, mustrare: profesoru ─ş-a f─âcut aspre observa╚Ťiun─ş. Ac╚Ťiunea de a spiona: armat─â de observa╚Ťiune (a mi╚Öc─ârilor du╚Ömanului), a sta ├«n observa╚Ťiune (a spiona). B─âgare de sam─â, aten╚Ťiune: asta nÔÇÖa sc─âpat observa╚Ťiuni─ş lu─ş. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre.
OBSERVA╚ÜIE s. 1. analiz─â, cercetare, examinare, observare, scrutare, studiere, studiu, (pop.) iscodire, (├«nv.) iscoad─â, ispit─â, ispitire. (~ atent─â a cuiva.) 2. supraveghere. (Sub ~ medical─â.) 3. considera╚Ťie, considerent, constatare, idee, observare, opinie, p─ârere, reflec╚Ťie, reflexie, remarc─â. (C├«teva ~ asupra...) 4. indica╚Ťie, ├«nsemnare, men╚Ťiune, not─â, notificare, notifica╚Ťie, precizare, specificare, specifica╚Ťie. (Poart─â urm─âtoarea ~...) 5. critic─â, obiec╚Ťie, rezerv─â, (rar) observare. (Are unele ~ dup─â lectura romanului.) 6. admonestare, ceart─â, certare, dojan─â, dojenire, imputare, moral─â, mustrare, repro╚Ö, (pop. ╚Öi fam.) be╚Öteleal─â, mu╚Ötruluial─â, ocar─â, (├«nv. ╚Öi reg.) ├«nfruntare, probozeal─â, (reg.) probaz─â, probozenie, (prin Mold.) b─ânat, (Mold.) ╚Ömotru, (├«nv.) d─âsc─âlie, ├«mput─âciune, ├«nv─â╚Ť─âtur─â, preobr─âzitur─â, probozire, r─âp╚Öte, remonstrare, zabrac, (fam. fig.) s─âpuneal─â, scutur─âtur─â. (~ pe care a primit-o l-a cumin╚Ťit.)
SENSUS, NON AETAS, INVENIT SAPIENTIAM (lat.) observa╚Ťia, nu v├órsta, va aduce ├«n╚Ťelepciunea ÔÇô Publilius Syrus, ÔÇ×SententiaeÔÇŁ, 638. Observarea mediului ├«nconjur─âtor ╚Öi a oamenilor d─â cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi experien╚Ť─â care valoreaz─â mai mult dec├ót anii tr─âi╚Ťi.

Observa╚Ťie dex online | sinonim

Observa╚Ťie definitie

Intrare: observa╚Ťie
observa╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e