obscurantist definitie

11 definiții pentru obscurantist

OBSCURANTÍST, -Ă, obscurantiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține obscurantismului, care oglindește sau susține obscurantismul. 2. S. m. și f. Adept al obscurantismului. – Din fr. obscurantiste.
OBSCURANTÍST, -Ă, obscutantiști, -ste, adj., s. m. și f. 1.Adj. Care aparține obscurantismului, care oglindește sau susține obscurantismul. 2. S. m. și f. Adept al obscurantismului. – Din fr. obscurantiste.
OBSCURANTÍST, -Ă, obscurantiști, -ste, adj. Care aparține obscurantismului, care oglindește sau susține obscurantismul. Teorii obscurantiste. ♦ (Substantivat) Adept al obscurantismului.
obscurantíst adj. m., s. m., pl. obscurantíști; adj. f., s. f. obscurantístă, pl. obscurantíste
obscurantíst adj. m., s. m., pl. obscurantíști; f. sg. obscurantístă, pl. obscurantíste
OBSCURANTÍST, -Ă adj. Care ține de obscurantism, care oglindește obscurantismul. // s.m. și f. Adept. al obscurantismului. [Cf. fr. obscurantiste].
OBSCURANTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al obscurantismului. (< fr. obscurantiste)
OBSCURANTÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de obscurantism; propriu obscurantismului. /<fr. obscurantiste
OBSCURANTÍST2 ~ști m. Adept al obscurantismului. /<fr. obscurantiste
obscurantist m. adversar declarat al științei și al filozofiei.
*obscurantíst, -ă s. și adj. (d. lat. obscúrans, -ántis, part. d. obscurare, a întuneca). Acela căruĭa-ĭ place să ție poporu’n ignoranță: un obscurantist. Care menține ignoranța: ideĭ obscurantiste.

obscurantist dex

Intrare: obscurantist (adj.)
obscurantist adjectiv
Intrare: obscurantist (s.m.)
obscurantist substantiv masculin