OBRÁȚIE, obrații, s. f. Loc îngrădit, plantat cu pomi, la poalele unui deal cu vii.

obrație f. Munt. ogor îngrădit în jurul unei vii. [V. obraț].

OBRÁȚIE, obrații, s. f. Loc îngrădit plantat cu pomi, la poalele unui deal cu vii.