14 definiții pentru obrântire
OBRÂNTÍ vb. IV
v. obrinti. OBRINTÍ, obrintesc,
vb. IV.
Refl. și
intranz. (
Pop.; despre răni, bube sau,
p. ext., despre părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). [
Var.:
obrânti vb. IV] – Din
sl. obŭjentriti. OBRÂNTÍ vb. IV
v. obrinti. OBRINTÍ, obrintesc,
vb. IV.
Refl. și
intranz. (
Pop.; despre răni, bube sau,
p. ext., despre părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). [
Var.:
obrântí vb. IV] – Din
sl. obŭjentriti. OBRINTÍ, pers. 3 obrintește,
vb. IV.
Refl. și
intranz. (Popular; despre răni;
p. ext. despre corp sau părți ale corpului) A se inflama, a se umfla (din cauza unei infecții, a frigului etc.). În curînd scaunul Moldovei e văduv. Piciorul lui Ștefan obrintește. DELAVRANCEA, O. II 33.
obrintí (a ~) (
pop.) (o-brin-)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. obrintésc,
imperf. 3
sg. obrinteá;
conj. prez. 3 să obrinteáscă
obrintí vb. (sil. -brin-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obrintésc, imperf. 3 sg. obrinteá; conj. prez. 3 sg. și pl. obrinteáscă OBRINTÍ vb. (MED.) 1. v. inflama. 2. v. tumefia. obrintí (obrintésc, obrintít), vb. refl. -A se înflama un abces sau o rană. –
Var. obrînti și
der. Sl. obętriti sę „a arde”, cu
var. obujętriti.
Der. din
sl. obruditi sę „a (se) înroși” (Cihac, II, 222) sau din
bg. obrinato (Conev 93) nu este posibilă. –
Der. obrinteală,
s. f. (inflamație, flegmazie); obrintitor,
adj. (
înv., care dă înflamație).
A OBRINTÍ ~éște pop. 1. intranz. v. A SE OBRINTI. 2. tranz. A face să se obrintească. [Sil. -brin-] /<sl. obentriti A SE OBRINTÍ se ~éște intranz. pop. (despre răni sau părți rănite ale corpului) A se inflama prin răceală sau prin infectare. [Sil. -brin-] /<sl. obentriti obrintì v. a se inflama, vorbind de răni. [Dintr’un primitiv brănt, inflamațiune = nemț. BRANT].
obrintésc (mă) v. refl. (vsl. obentriti. Bern. 1, 269). Mă inflamez, vorbind de bube și rănĭ. V.
bobotesc. OBRINTI vb. (MED.) 1. a (se) congestiona, a (se) inflama, a (se) irita, (reg.) a (se) boboti. (Plaga s-a ~.) 2. a se inflama, a se tumefia, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Brațul s-a ~.) Obrântire dex online | sinonim
Obrântire definitie
Intrare: obrinti
obrânti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
obrinti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a