oblong definitie

12 definiții pentru oblong

OBLÓNG, -Ă, oblongi, -ge, adj. Care este mai mult lung decât lat; lunguieț, alungit. – Din fr. oblong, lat. oblongus.
OBLÓNG, -Ă, oblongi, -ge, adj. Care este mai mult lung decât lat; lunguieț, alungit. – Din fr. oblong, lat. oblongus.
OBLÓNG, -Ă, oblongi, -e, adj. (Franțuzism) Care e mai mult lung decît lat, lunguieț, alungit. O față slabă, oblongă, de o blîndețe suavă. CĂLINESCU, E. 29.
!oblóng (o-blong/ob-long) adj. m., pl. oblóngi; f. oblóngă, pl. oblónge
oblóng adj. m. (sil. mf. ob-), pl. oblóngi; f. sg. oblóngă, pl. oblónge
OBLÓNG adj. v. alungit, lung, lungăreț, lunguieț, prelung, prelungit.
OBLÓNG, -Ă adj. Lunguieț, alungit. [Cf. fr. oblong, lat. oblongus].
OBLÓNG, -Ă adj. lunguieț, alungit. (< fr. oblong, lat. oblongus)
OBLÓNG ~gă (~gi, ~ge) livr. Care are lungimea mai mare decât lățimea; lunguieț; alungit. /<fr. oblong, lat. oblongus
oblong a. lungăreț, mai mult lung decât larg.
*oblóng, -ă adj. (lat. ob-longus). Lungăreț, maĭ mult lung de cît lat.
oblong adj. v. ALUNGIT. LUNG. LUNGĂREȚ. LUNGUIEȚ. PRELUNG. PRELUNGIT.

oblong dex

Intrare: oblong
oblong adjectiv
  • silabisire: ob-