obligativitate definitie

10 definiții pentru obligativitate

OBLIGATIVITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este obligatoriu. – Din obliga.
OBLIGATIVITÁTE s. f. Caracter a ceea ce este obligatoriu. – Din obliga.
OBLIGATIVITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este obligatoriu. Obligativitatea învățământului elementar.
obligativitáte (o-bli-) s. f., g.-d. art. obligativitắții
obligativitáte s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. obligativității
OBLIGATIVITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este obligatoriu. [Et. incertă].
OBLIGATIVITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este obligatoriu. (< obligat + -/iv/itate)
OBLIGATIVITÁTE f. Caracter obligator. [Sil. -bli-] /v. a (se) obliga
obligativitate f. caracter obligatoriu: obligativitatea învățământului.
*obligativitáte f. (d. obligativ = obligatoriŭ). Calitatea de a fi obligatoriŭ: obligativitatea învățămîntuluĭ primar.

obligativitate dex

Intrare: obligativitate
obligativitate substantiv feminin
  • silabisire: -bli-