Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru obiectivitate

OBIECTIVIT├üTE s. f. 1. ├Änsu╚Öirea a ceea ce este obiectiv (I 1). 2. Nep─ârtinire, impar╚Ťialitate. ÔÇô Din fr. objectivit├ę (dup─â obiectiv).
OBIECTIVIT├üTE s. f. 1. ├Änsu╚Öirea a ceea ce este obiectiv (I 1). 2. Nep─ârtinire, impar╚Ťialitate. ÔÇô Din fr. objectivit├ę (dup─â obiectiv).
OBIECTIVIT├üTE s. f. 1. ├Änsu╚Öire a ceea ce este obiectiv (1). 2. Impar╚Ťialitate, nep─ârtinire, lips─â de idei preconcepute ├«n aprecierea, ├«n ra╚Ťionamentul cuiva. Mai este ├«nc─â o categorie foarte mic─â... dar pe care, pentru interesul obiectivit─âtii cercet─ârii de fa╚Ť─â, nu trebuie s-o d─âm uit─ârii. CARAGIALE, O. III 219. ÔÇô Pronun╚Ťat: -bi-ec-.
obiectivit├íte (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivitß║»╚Ťii
obiectivit├íte s. f. (sil. -biec-; mf. ob-); g.-d. art. obiectivit─â╚Ťii
OBIECTIVIT├üTE s. impar╚Ťialitate, nep─ârtinire, (rar) nepar╚Ťialitate, (ie╚Öit din uz) obiectivism. (A dat dovad─â de ~.)
Obiectivitate Ôëá subiectivitate
OBIECTIVIT├üTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este obiectiv (1). ÔÖŽ Nep─ârtinire, impar╚Ťialitate. 2. (Fil.) Categorie a teoriei cunoa╚Öterii care desemneaz─â valoarea ╚Öi adecvarea cuno╚Ötin╚Ťelor la obiectul lor. [Cf. fr. objectivit├ę].
OBIECTIVIT├üTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este obiectiv (I,1 ). ÔŚŐ nep─ârtinire, impar╚Ťialitate. 2. (fil.) categorie a teoriei cunoa╚Öterii, valoarea ╚Öi adecvarea cuno╚Ötin╚Ťelor la obiectul lor. (< fr. objectivit├ę)
OBIECTIVIT├üTE f. 1) Caracter obiectiv; nep─ârtinire; impar╚Ťialitate. 2) filoz. Existen╚Ť─â real─â a lumii, independent─â de con╚Ötiin╚Ťa ╚Öi de voin╚Ťa subiectului cunosc─âtor. /<fr. objectivit├ę
obiectivitate f. 1. calitatea celor obiective; 2. existen╚Ťa obiectelor ├«n afar─â de noi.
*ob─şectivit├íte f. (d. ob─şectiv). Calitatea de a fi ob─şectiv: ob─şectivitatea une─ş judec─â╚Ť─ş, unu─ş judec─âtor.
OBIECTIVITATE s. impar╚Ťialitate, nep─ârtinire, (rar) nepar╚Ťialitate, (ie╚Öit din uz) obiectivism. (A dat dovad─â de ~.)
NOUA OBIECTIVITATE (germ. Neue Sachlichkeit), termen creat ├«n jurul anului 1920 pentru a desemna reac╚Ťia ├«mpotriva expresionismului ╚Öi interesul acordat reprezent─ârii realiste a subiectului. Cei mai proeminen╚Ťi reprezentan╚Ťi ai ei au fost O. Dix ╚Öi G. Grosz.

Obiectivitate dex online | sinonim

Obiectivitate definitie

Intrare: obiectivitate
obiectivitate substantiv feminin
  • silabisire: -biec-; mf. ob-