obiectivitate definitie

14 definiții pentru obiectivitate

OBIECTIVITÁTE s. f. 1. Însușirea a ceea ce este obiectiv (I 1). 2. Nepărtinire, imparțialitate. – Din fr. objectivité (după obiectiv).
OBIECTIVITÁTE s. f. 1. Însușirea a ceea ce este obiectiv (I 1). 2. Nepărtinire, imparțialitate. – Din fr. objectivité (după obiectiv).
OBIECTIVITÁTE s. f. 1. Însușire a ceea ce este obiectiv (1). 2. Imparțialitate, nepărtinire, lipsă de idei preconcepute în aprecierea, în raționamentul cuiva. Mai este încă o categorie foarte mică... dar pe care, pentru interesul obiectivitătii cercetării de față, nu trebuie s-o dăm uitării. CARAGIALE, O. III 219. – Pronunțat: -bi-ec-.
obiectivitáte (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivitắții
obiectivitáte s. f. (sil. -biec-; mf. ob-); g.-d. art. obiectivității
OBIECTIVITÁTE s. imparțialitate, nepărtinire, (rar) neparțialitate, (ieșit din uz) obiectivism. (A dat dovadă de ~.)
Obiectivitate ≠ subiectivitate
OBIECTIVITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este obiectiv (1). ♦ Nepărtinire, imparțialitate. 2. (Fil.) Categorie a teoriei cunoașterii care desemnează valoarea și adecvarea cunoștințelor la obiectul lor. [Cf. fr. objectivité].
OBIECTIVITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este obiectiv (I,1 ). ◊ nepărtinire, imparțialitate. 2. (fil.) categorie a teoriei cunoașterii, valoarea și adecvarea cunoștințelor la obiectul lor. (< fr. objectivité)
OBIECTIVITÁTE f. 1) Caracter obiectiv; nepărtinire; imparțialitate. 2) filoz. Existență reală a lumii, independentă de conștiința și de voința subiectului cunoscător. /<fr. objectivité
obiectivitate f. 1. calitatea celor obiective; 2. existența obiectelor în afară de noi.
*obĭectivitáte f. (d. obĭectiv). Calitatea de a fi obĭectiv: obĭectivitatea uneĭ judecățĭ, unuĭ judecător.
OBIECTIVITATE s. imparțialitate, nepărtinire, (rar) neparțialitate, (ieșit din uz) obiectivism. (A dat dovadă de ~.)
NOUA OBIECTIVITATE (germ. Neue Sachlichkeit), termen creat în jurul anului 1920 pentru a desemna reacția împotriva expresionismului și interesul acordat reprezentării realiste a subiectului. Cei mai proeminenți reprezentanți ai ei au fost O. Dix și G. Grosz.

obiectivitate dex

Intrare: obiectivitate
obiectivitate substantiv feminin
  • silabisire: -biec-; mf. ob-