Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru obidire

OBID├Ź, obidesc, vb. IV. 1. Refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A se l─âsa prad─â dezn─âdejdii sau durerii; a se nec─âji, a se am─âr├«, a dezn─âd─âjdui. 2. Tranz. (├Änv.) A depl├ónge, a jeli. 3. Tranz. (├Änv.) A asupri, a ├«mpila, a oprima. ÔÇô Din obid─â.
OBID├ŹRE, obidiri, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) Ac╚Ťiunea de a (se) obidi ╚Öi rezultatul ei; suferin╚Ť─â, chin, amar; asuprire, ├«mpilare. ÔÇô V. obidi.
OBID├Ź, obidesc, vb. IV. 1. Refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A se l─âsa prad─â dezn─âdejdii sau durerii; a se nec─âji, a se am─âr├«, a dezn─âd─âjdui. 2. Tranz. (├Änv.) A depl├ónge, a jeli. 3. Tranz. (├Änv.) A asupri, a ├«mpila, a oprima. ÔÇô Din obid─â.
OBID├ŹRE, obidiri, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) Ac╚Ťiunea de a (se) obidi ╚Öi rezultatul ei; suferin╚Ť─â, chin, amar; asuprire, ├«mpilare. ÔÇô V. obidi.
OBID├Ź, obidesc, vb. IV. (├Änvechit, ast─âzi mai ales popular) 1. Intranz. ╚Öi refl. Ase l─âsa prad─â dezn─âdejdii sau durerii, a se nec─âji, a se am─âr├«. Dac─â tu e╚Öti vinovat (obidindu-se treptat ╚Öi ar─ât├«ndu-╚Öi moalele capului) de ce mi-a f─âcut mie bub─â aici? CARAGIALE, O.I 264. Ziua Stau ╚Öi obidesc, Noaptea Nu m─â odihnesc. TEODORESCU, P. P. 528. 2. Tranz. A depl├«nge, a jeli. (Atestat ├«n forma obida) Unu-ncepu s─â ofteze ╚śi moartea s─â-╚Öi obideze. PANN, P. V. II 39. 3. Tranz. A asupri, a ├«mpila.- Variant─â: obid├í, obidez (HODO╚ś, P. P. 203), vb. I.
OBID├ŹRE, obidiri, s. f. (├Änvechit, ast─âzi mai ales popular) Ac╚Ťiunea de a (se) obidi ╚Öi rezultatul ei. 1.Suferin╚Ť─â, chin, amar. Ci-n pacea obidirii voastre, Ca-ntr-un ├«ntins ad├«nc de mare, Tr─âie╚Öte-nfrico╚Öatul vifor Al vremilor r─âzbun─âtoare. GOGA, P. 11. 2. Asuprire, ├«mpilare.
obid├ş (a ~) (├«nv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. obid├ęsc, imperf. 2 sg. obide├í; conj. prez. 3 s─â obide├ísc─â
obid├şre (├«nv., pop.) s. f., g.-d. art. obid├şrii; pl. obid├şri
obid├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. obid├ęsc, imperf. 3 sg. obide├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. obide├ísc─â
obid├şre s. f., g.-d. art. obid├şrii; pl. obid├şri
OBID├Ź vb. v. am─âr├«, asupri, exploata, indispune, ├«mpila, ├«mpov─âra, ├«ndurera, ├«ntrista, m├óhni, n─âp─âstui, nec─âji, nedrept─â╚Ťi, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, sup─âra, tiraniza, urgisi.
OBID├ŹRE s. v. am─âr─âciune, asuprire, boceal─â, bocire, bocit, c─âinare, exploatare, ├«mpilare, ├«ntristare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamenta╚Ťie, m├óhnire, n─âp─âstuire, necaz, nedrept─â╚Ťire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecu╚Ťie, pl├óngere, pl├óns, prigoan─â, prigonire, sup─ârare, triste╚Ťe, t├ónguial─â, t├ónguire, t├ónguit, urgisire, v─âitare, v─âitat, v─âit─âtur─â.
A OBID├Ź ~├ęsc tranz. ├«nv. A face s─â se obideasc─â. /Din obid─â
A SE OBID├Ź m─â ~├ęsc intranz. ├«nv. A fi cuprins de obid─â. /Din obid─â
obid├ęsc v. tr. (vsl. obid─şeti, a nedrept─â╚Ťi. V. obijdu─şesc, podidesc). Rar az─ş. Nedrept─â╚Ťesc. V. intr. Sufer triste╚Ť─â. V. refl. M─â m├«hnesc: fe╚Ťe obidite. ÔÇô Vech─ş ╚Öi obidu─şesc ╚Öi -dnu─şesc (vsl. obidovati, -du─şon). La Pan ╚Öi -dez ├«n rim─â cu oftez.
obidi vb. v. AMĂRÎ. ASUPRI. EXPLOATA. INDISPUNE. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. ÎNDURERA. ÎNTRISTA. MÎHNI. NĂPĂSTUI. NECĂJI. NEDREPTĂȚI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. SUPĂRA. TIRANIZA. URGISI.
obidire s. v. AMĂRĂCIUNE. ASUPRIRE. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. EXPLOATARE. ÎMPILARE. ÎNTRISTARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. MÎHNIRE. NĂPĂSTUIRE. NECAZ. NEDREPTĂȚIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. OROPSIRE. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. SUPĂRARE. TRISTEȚE. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. URGISIRE. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.

Obidire dex online | sinonim

Obidire definitie

Intrare: obidi
obidi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: obidire
obidire substantiv feminin