Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru obicni

OBICNÍ vb. v. accepta, admite, concepe, îndura, îngădui, pătimi, păți, permite, răbda, suferi, suporta, tolera, trage.
obicní (-nésc, -ít), vb.1. A învăța să, a primi. – 2. A admite, a tolera. Sl. obyknąti (Tiktin). Sec. XVI, înv.
obicnésc v. tr. (vsl. obyknonti). Vechĭ. Primesc, învăț. Tolerez. V. intr. Locuĭesc.
obicni vb. v. ACCEPTA. ADMITE. CONCEPE. ÎNDURA. ÎNGĂDUI. PĂTIMI. PĂȚI. PERMITE. RĂBDA. SUFERI. SUPORTA. TOLERA. TRAGE.

obicni definitie

obicni dex

Intrare: obicni
obicni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a