Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
5 definiții pentru oberțal
ÓBERȚAL, oberțali, s. m. (Ieșit din uz) Chelner care făcea încasările de la clienți. [Pr.: obăr-] – Ober + țal.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÓBERȚAL, oberțali, s. m. (Ieșit din uz) Chelner care făcea încasările de la clienți. – Ober + țal.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÓBERȚAL, oberțali, s. m. (Germanism ieșit din uz) Ospătar care făcea încasările într-un local de consumație. Eu eram oberțal la bufet. CARAGIALE, T. II 193.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
!óberțal (înv.) [e pron. ă] s. m., pl. óberțali
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
óberțal s. m., pl. óberțali
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Oberțal dex online | sinonim
Oberțal definitie
Intrare: oberțal
oberțal substantiv masculin
