Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru obcin─â

├ôBCIN─é, obcini, s. f. Culme, coam─â prelungit─â de deal sau de munte care une╚Öte dou─â piscuri, versant comun care formeaz─â hotarul dintre dou─â propriet─â╚Ťi; p. ext. (reg.) ├«n─âl╚Ťime acoperit─â de p─âdure. [Pl. ╚Öi: obcine] ÔÇô Din sl. ob─Źina.
├ôBCIN─é, obcini, s. f. Culme, coam─â prelungit─â de deal sau de munte care une╚Öte dou─â piscuri, versant comun care formeaz─â hotarul dintre dou─â propriet─â╚Ťi; p. ext. (reg.) ├«n─âl╚Ťime acoperit─â de p─âdure. [Pl. ╚Öi obcine] ÔÇô Din sl. ob─Źina.
ÓBCINĂ s. f. v. opcină.
├│bcin─â (pop.) s. f., g.-d. art. ├│bcinii; pl. ├│bcini
├│bcin─â s. f., g.-d. art. ├│bcinii; pl. ├│bcini
├ôBCIN─é ~e f. 1) Coam─â care face leg─âtura ├«ntre dou─â piscuri de munte sau de deal. 2) ├Än─âl╚Ťime ├«mp─âdurit─â. [G.-D. obcinii] /<sl. ob╚Ťina
obcin─â f. (termen de hot─ârnicie) culme ce continu─â lan╚Ťul mun╚Ťilor dela un pisc la altul: Moldova ├«╚Öi adun─â izvoarele dintre obcinele Bucovinei. [Ceh OB─îIN, hotar de ogoare].
├│bcin─â, V. opcin─â.
├│pcin─â f., pl. ─ş (ceh. ob─Źin, hotar de ogor al une─ş comune, ob─Źina, ima╚Ö comunal, d. vsl. obi┼ít─ş, comun. V. op╚Öte). Trans. Maram. Mold. Culme, creast─â de deal or─ş de munte (de unde se vars─â apele ├«n do┼ş─â p─âr╚Ť─ş). ÔÇô Uni─ş scri┼ş obcin─â (ce─şa ce nu e conform pronun╚Ť─âri─ş rom.): se oprir─â drept ├«n obcin─â (VR. 1923, 4, 24).
obc├şn─â, obcini, (opcin─â), s.f. ÔÇô Culme, coam─â de deal: ÔÇ×P─â cel v├órvu╚Ť de obcin─â, / Este-o cruce de cetin─âÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2006: 96). ÔÖŽ (top.) Obcina, deal ├«n B├órsana, Botiza, Dragomire╚Öti, N─âne╚Öti, Glod, Poienile Izei, S─âcel, Str├ómtura (Vi╚Öovan, 2005). ÔÇô Din sl. ob─Źina (DEX, MDA), cf. ceh. ob─Źina ÔÇ×ima╚Ö comunalÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban).
├ôBCIN─é (< sl.) s. f. Culme muntoas─â prelung─â, cu ├«n─âl╚Ťimea de 1.000-1.600 m, dominat─â, din loc ├«n loc, de v├órfuri nu prea ├«nalte. Provine din fragmentarea paralel─â sau radiar─â a suprafe╚Ťelor de eroziune. Este o form─â de relief caracteristic─â pentru Carpa╚Ťii Orientali, numele de o. fiind frecvent din Maramure╚Ö p├ón─â ├«n zona m-╚Ťilor Nemira. ÔÖŽ Versant comun, constituind hotarul dintre dou─â propriet─â╚Ťi.
OBCINELE BUCOVINEI, complex de culmi montane joase ╚Öi prelungi, situat ├«n NE Carpa╚Ťilor Orientali, pe terit. jud. Suceava, ├«ntre grani╚Ťa cu Ucraina (N), Pod. Sucevei (E), culoarul depresionar Gura Homorului ÔÇô C─âmpulung Moldovenesc ÔÇô Depr. Dornelor (S) ╚Öi valea superioar─â a Bistri╚Ťei Aurii (V). O.B. cuprind trei mari subunit─â╚Ťi, dispuse paralel pe direc╚Ťia NV-SE, separate de v─âile superioare ale r├óurilor Moldova ╚Öi Moldovi╚Ťa: Obcina Mestec─âni╚Ö, extins─â ├«ntre v─âile r├óurilor Moldova (E), Putna (SE), Bistri╚Ťa Aurie (V) ╚Öi grani╚Ťa cu Ucraina (NV), este alc─âtuit─â din roci cristaline ╚Öi sedimentare; prezint─â culmi prelungi cu alt. de 1.000-1.500 m, bine ├«mp─âdurite, fragmentate de v─âi; c─âtre N, se prelunge╚Öte cu Obcina Lucina (o mic─â subunitate a acesteia), ├«n care se afl─â cea mai mare alt. (1.588 m, vf. Lucian); Obcina Feredeu, dezvoltat─â pe fli╚Ö cretacic (├«n V) ╚Öi paleogen (├«n E), este situat─â ├«ntre v─âile r├óurilor Moldova (├«n V) ╚Öi Moldovi╚Ťa (├«n E), fiind alc─âtuit─â dintr-o culme central─â (1.300-1.400 m alt.) din care se desprind mai multe culmi secundare (1.000-2.000 m) alt.; alt. max.: 1.479 m (vf. Pa╚Öcani); Obcina Mare, aflat─â ├«ntre valea Moldovi╚Ťei (V) ╚Öi Pod. Sucevei (E), este alc─âtuit din fli╚Ö cretacic ╚Öi paleogen (gresii, ╚Öisturi bituminoase, calcare, argile); alt. max.: 1.224 m (vf. Sihloaia). Prezint─â o clim─â r─âcoroas─â (media termic─â anual─â variaz─â ├«ntre 6┬░C pe v─âi ╚Öi 2┬░ pe culmi) ╚Öi umed─â (precipita╚Ťiile ├«nsumeaz─â peste 1.000 mm anual); dispune de o re╚Ťea hidrografic─â dens─â ╚Öi de numeroase izvoare cu ape minerale. Vegeta╚Ťia este reprezentat─â prin p─âduri de molid ├«n V, p─âduri de amestec (molid, brad ╚Öi fag) ├«n partea central─â ╚Öi p─âduri de fag cu brad ├«n partea de E a Obcinei Mari. ├Än ariile depresionare se dezvolt─â paji╚Öti secundare, dominate de p─âiu╚Ö ro╚Öu (Festuca rubra), ╚Ť─âpo╚Öic─â (Nardus stricta), iarba v├óntului (Agrostis tenuis) ╚Ö.a. Local, vegeta╚Ťie de mla╚Ötin─â, cuprinz├ónd unele relicte glaciare, cel mai cunoscut fiind mesteac─ânul pitic (Betula nana) din tinovul G─âina de la Lucina. Turism dezvoltat legat de accesibilitatea zonei, de prezen╚Ťa numeroaselor monumente istorice ╚Öi de art─â medieval─â (m─ân─âstirile Vorone╚Ť, Moldovi╚Ťa, Sucevi╚Ťa, Humor, Putna ╚Ö.a.), de frumuse╚Ťea peisajului, de varietatea ╚Öi originalitatea folclorului ╚Öi artei populare etc.

Obcin─â dex online | sinonim

Obcin─â definitie

Intrare: obcin─â (pl. obcine)
obcin─â pl. obcine
Intrare: obcin─â (pl. obcini)
obcin─â pl. obcini substantiv feminin