oarzăn definitie

14 definiții pentru oarzăn

OÁRZĂN, -Ă, oarzăni, -e, adj. (Reg.) Care se coace mai de timpuriu decât alt fruct din aceeași specie; văratic; p. ext. care face fructe timpurii, văratice. – Et. nec.
OÁRZĂN, -Ă, oarzăni, -e, adj. (Reg.) Care se coace mai de timpuriu decât alt fruct din aceeași specie; văratic; p. ext. care face fructe timpurii, văratice. – Et. nec.
OÁRZĂN, -Ă, oarzeni, -e, adj. (Regional) 1. (Despre fructe, uneori despre cereale) Care se coace mai de timpuriu decît altele din aceeași specie; văratic. În unele comune din Transilvania... pomul mortului se face... dintr-o creangă de măr și cu deosebire de măr oarzăn. MARIAN, Î. 169. 2. (Adverbial, în expr.) A-i spune cuiva oarzăn (în față) = a-i spune de-a dreptul, fără ocoluri. (În forma oarzin) De nu l-oi face mi-a spus oarzin că-mi taie capul, ca la un pui de găină. RETEGANUL, la CADE. – Variantă: oárzin, -ă adj.
OÁRZĂN, -Ă, oarzeni, -e, adj. (Reg.) 1. Care se coace mai de timpuriu decât alt fruct din aceeași specie; văratic. 2. (În expr.) A-i spune cuiva oarzăn (în față) = a-i spune cuiva de-a dreptul, fără ocoluri.
oárzăn (reg.) adj. m., pl. oárzăni; f. oárzănă, pl. oárzăne
oárzăn adj. m., pl. oárzăni; f. sg. oárzănă, pl. oárzăne
OÁRZĂN adj. v. precoce, timpuriu, văratic.
oárzăn (oárzănă), adj.1. (Trans.) Se zice despre fructe, precoce, prematur. – 2. (Banat) Brunet. – 3. (Olt.) Ușuratic, nerușinat. – 4. (Trans., adv.) Clar, pe față. Origine necunoscută. Legătura cu orz (Tiktin) nu pare sigură.
oárzăn, oárzănă, oárzeni, oárzene, adj. (reg.) 1. oacheș. 2. boacăn, ciudat. 3. (despre pere) care se coace mai de timpuriu; văratic.
oarzăn a. timpuriu: pere oarzăne. [Derivat din orz și aplicat mai întâi orzului timpuriu].
oárzăn, -ă adj., pl. enĭ, ene, ca țeapăn (cp. cu bg. vŭrzan, legat, și cu rom. oacheș). Ban. Meh. Oacheș (Șez. 37, 42). Trans. Boacăn. Mere oarzăne, un fel de mere. Adv. Lămurit, curat, pe față: ĭ-am spus oarzăn.
oarzăn adj. v. PRECOCE. TIMPURIU. VĂRATIC.
oárzăn, -ă, (oargăn), adj. – (reg.) (despre fructe) Care se coc mai repede; timpuriu, văratic. ♦ (top.) Prunii oargăni, fânațe în Strâmtura (Vișovan, 2005). – Et. nec. (DEX); cf. orz (MDA).
oárzăn, -ă, adj. – (despre fructe) Care se coc mai repede; timpuriu, văratic. – Cf. orz (MDA).

oarzăn dex

Intrare: oarzăn (m. pl. -ăni)
oarzăn m. pl. -ăni adjectiv
Intrare: oarzăn (m. pl. -eni)
oarzăn m. pl. -eni
Intrare: oarzăn
oarzăn