oțapoc definitie

4 definiții pentru oțapoc

OȚAPÓC s. v. așchie, surcea, surcică, țandără.
oțapóc (-oáce), s. n. – Așchie, țandără. Rut. otcupok, rus. oščepok (Tiktin), din sl. cepati „a împărți”. Sec. XVII, înv.
oțapóc n., pl. oace (vsl. *ot-cĭepokŭ, d. cĭepati, a despica; rut. otcúpok, rus. oščépok, ceh. océpek. V. țeapă). Vechĭ. Așchie, țeapcă. – Și aț-.
oțapoc s. v. AȘCHIE. SURCEA. SURCICĂ. ȚANDĂRĂ.

oțapoc dex

Intrare: oțapoc
oțapoc