NĂVÂRLIÓS, -OÁSĂ, năvârlioși, -oase, adj. (Reg.) Apucat de convulsii epileptice; p. ext. furios, năbădăios, arțăgos. [Pr.: -li-os] – Năvârlii + suf. -os.

NĂVÂRLIÓS, -OÁSĂ, năvârlioși, -oase, adj. (Reg.) Apucat de convulsii epileptice; p. ext. furios, năbădăios, arțăgos. [Pr.: -li-os] – Năvârlii + suf. -os.

NĂVÎRLIÓS, -OÁSĂ, năvîrlioși, -oase, adj. (Regional) Plin de furii, năbădăios; arțăgos. Asta poate că ți-o mai muia olecuță din iuțala ta... Că tare năvîrlios ești și tu uneori! POPA, V. 133. – Pronunțat: -li-os.

năvârliós (reg.) (-li-os) adj. m., pl. năvârlióși; f. năvârlioásă, pl. năvârlioáse

năvârliós adj. m. (sil. -li-os), pl. năvârlióși; f. sg. năvârlioásă, pl. năvârlioáse

NĂVÂRLIÓS adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit.

năvârlios a. năbădăios.

năvîrliós, -oásă adj. Munt. Rar. Furios, năbădăĭos.

năvîrlios adj. v. FURIOS. ÎNDÎRJIT. ÎNFURIAT. ÎNTĂRÎTAT. ÎNVERȘUNAT. MÎNIAT. MÎNIOS. PORNIT.