NĂSÚT, -Ă, năsuți, -te, adj. (Reg.) 1. Năsos. ♦ Fig. Curios; obraznic. 2. (Despre oi) De culoare neagră cu o pată albă pe bot sau de culoare albă cu o pată neagră pe bot. – Lat. nasutus, -a.

NĂSÚT, -Ă, năsuți, -te, adj. (Reg.) 1. Năsos. ♦ Fig. Curios; obraznic. 2. (Despre oi) De culoare neagră cu o pată albă pe bot sau de culoare albă cu o pată neagră pe bot. – Lat. nasutus, -a.

NĂSÚT, -Ă, năsuți, -te, adj. (Regional) 1. Cu nas mare; năsos. 2. Fig. Curios; obraznic, înfigăreț. O femeie năsută, adică una din acelea căreia îi plăcea să-și bage nasul în tot locul. MARIAN, O. I 81.

năsút (reg.) adj. m., pl. năsúți; f. năsútă, pl. năsúte

năsút adj. m., pl. năsúți; f. sg. năsútă, pl. năsúte

năsút, năsútă, adj. (reg.) 1. cu nasul mare și diform; năsos. 2. (fig.) care-și bagă nasul peste tot; curios, obraznic. 3. (despre oi) de culoare neagră cu o pată albă pe bot sau de culoare albă cu o pată neagră pe bot. 4. (s.f.) pasăre de baltă denumită și babiță.

năsut a. cu nasul mare, insolent (cf. nas). [Lat. NASUTUS].