nahláp și năhláp m. (aspect ung. Cp. și cu vsl. hlapati, a pleoscăi). Mold. nord. Pl. Val mare: nahlapiĭ Bistrițeĭ. – În Suc. (rev. I. Crg. 13, 151) nahlap, bulgăre mare de pămînt saŭ de omăt. În Bc. (rev. I. Crg. 6, 315), nahlab (probabil, neutru), lucru mare și uricĭos. În Meh. (Boc.) năslapĭ, valurĭ de apă. Vechĭ și nădlabĭ.

năsláp V. nahlap.