Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 801645:

născocì v. a scorni, a inventa: mintea lui le-a născocit PANN. [Slav. NASCOČITI, a sări în (cap ceva neașteptat): cf. fr. saillie, săritură și scânteie de spirit].

Născocit dex online | sinonim

Născocit definitie