NUNEÁSCA s. f. art. Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie; melodie după care se execută această horă. – Nun + suf. -ească.

NUNEÁSCĂ s. f. (De obicei art.) Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie; melodie după care se execută această horă. – Nun + suf. -ească.

NUNEÁSCA s. f. art. Horă care se joacă la nuntă; melodia după care se joacă această horă. Lăutarii încep nuneasca. STANCU, D. 181. Cimpoierul zice nuneasca, iar nuntașii joacă roata împrejur. SEVASTOS, N. 152.

!nuneásca (dans) s. f. art., neart. nuneáscă, g.-d. art. nunéștii

nuneásca s. f. art.

NUNEÁSCA s. art. hora miresei, (reg.) nășasca (art.). (~ este un dans popular de nuntă.)

NUNEÁSCĂ f. mai ales art. 1) Horă care se joacă la nuntă după cununie. 2) Melodie după care se execută această horă. /nun + suf. ~ească

nunească f. hora nunilor.

irmilíc m. (turc. irmilik, d. irmi, doŭăzecĭ). O monetă turcească de aur care valora în Moldova cît și icosaru (V. icosar). O horă care se cîntă pin Moldova după masa de cununie și numită și mușama, și pin Muntenia nuneasca.

NUNEASCA s. art. hora miresei, (reg.) nășasca (art.). (~ este un dans popular de nuntă.)

nunească v. hora miresii (2).

NUNEASCA (< nun) s. f. art. Dans popular românesc de tipul horei, jucat la nuntă, cu ritm binar și mișcare moderată, răspândit în Muntenia; melodia corespunzătoare acestui dans; hora miresei.