Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru nunciatur─â

NUNCIAT├ÜR─é s. f. v. nun╚Ťiatur─â.
NUN╚ÜIAT├ÜR─é, nun╚Ťiaturi, s. f. 1. Reprezentan╚Ť─â diplomatic─â a Vaticanului ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â, condus─â de un nun╚Ťiu. ÔÖŽ Local unde func╚Ťioneaz─â aceast─â reprezentan╚Ť─â. 2. Func╚Ťia de nun╚Ťiu. [Pr.: -╚Ťi-a-. ÔÇô Var.: nunciat├║r─â s. f.] ÔÇô Din it. nunziatura.
NUNCIAT├ÜR─é s. f. v. nun╚Ťiatur─â.
NUN╚ÜIAT├ÜR─é, nun╚Ťiaturi, s. f. 1. Reprezentan╚Ť─â diplomatic─â a Vaticanului ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â, condus─â de un nun╚Ťiu. ÔÖŽ Local unde func╚Ťioneaz─â aceast─â reprezentan╚Ť─â. 2. Func╚Ťia de nun╚Ťiu. [Pr.: -╚Ťi-a-. ÔÇô Var.: nunciat├║r─â s. f.] ÔÇô Din it. nunziatura.
NUNCIAT├ÜR─é s. f. v. nun╚Ťiatur─â.
NUN╚ÜIAT├ÜR─é, nun╚Ťiaturi, s. f. Reprezentan╚Ť─â diplomatic─â a Vaticanului ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â; localul unde se afl─â aceast─â reprezentan╚Ť─â. ÔÖŽ Func╚Ťia nun╚Ťiului. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-a-. ÔÇô Variant─â: nunciat├║r─â s. f.
nun╚Ťiat├║r─â (-╚Ťi-a-) s. f., g.-d. art. nun╚Ťiat├║rii; pl. nun╚Ťiat├║ri
nun╚Ťiat├║r─â s. f. (sil. -╚Ťi-a-), g.-d. art. nun╚Ťiat├║rii; pl. nun╚Ťiat├║ri[1]
NUNCIAT├ÜR─é s.f. v. nun╚Ťiatur─â.
NUN╚ÜIAT├ÜR─é s.f. Reprezentan╚Ť─â diplomatic─â a Vaticanului ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â. ÔÖŽ Localul acestei reprezentan╚Ťe. ÔÖŽ Calitate, func╚Ťie de nun╚Ťiu. [Pron. -╚Ťi-a-, var. nunciatur─â s.f. / < germ. Nuntiatur, it. nunziatura].
NUN╚ÜIAT├ÜR─é s. f. reprezentan╚Ť─â diplomatic─â a Vaticanului ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â. ÔŚŐ func╚Ťia nun╚Ťiului. (< it. nunziatura)
NUN╚ÜIATUR─é f. 1) Reprezentan╚Ť─â diplomatic─â a Vaticanului ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â, condus─â de un nun╚Ťiu. 2) Sediul acestei reprezentan╚Ťe. 3) Func╚Ťia de nun╚Ťiu. [Sil. -ti-a-] /[1]
nunciatur─â f. demnitatea nunciului.
* nunciat├║r─â, n├║nci┼ş V. nun╚Ť-.
* nun╚Ťiat├║r─â f., pl. ─ş (it. nunziatura). Demnitatea de nun╚Ťi┼ş. ÔÇô Fals nunciatur─â.

Nunciatur─â dex online | sinonim

Nunciatur─â definitie

Intrare: nun╚Ťiatur─â
nun╚Ťiatur─â substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-a-
nunciatur─â