Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

39 defini╚Ťii pentru num─âr

N├ÜM─éR, numere, s. n. I. 1. Cantitate de elemente de acela╚Öi fel care intr─â ├«ntr-o ├«n╚Öiruire, cantitate care arat─â de c├óte ori o m─ârime se cuprinde ├«n alta de aceea╚Öi natur─â; ceea ce reprezint─â rezultatul unei m─âsur─âri; semn grafic sau grup de semne grafice care indic─â o asemenea cantitate, un asemenea rezultat. ÔŚŐ Num─âr atomic = num─âr de ordine pe care ├«l poart─â elementele chimice a╚Öezate ├«n ordinea tabloului lui Mendeleev ╚Öi care exprim─â num─ârul de protoni din nucleul atomului respectiv. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. F─âr─â (de) num─âr = nenum─ârat; p. ext. imens. Cu num─âr = socotit2; p. ext. limitat. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än num─âr = cu socoteal─â; complet. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än (sau din) num─ârul = printre; dintre. ÔŚŐ Expr. A nu (mai) avea num─âr = a fi peste m─âsur─â de numeros. Un num─âr de = c├ó╚Ťiva. La num─âr sau ├«n num─âr de... = ├«n total. ÔÖŽ Mul╚Ťime. ÔÖŽ Ceat─â, grup. 2. Categorie gramatical─â prin care se exprim─â deosebirea dintre un singur exemplar ╚Öi dou─â sau mai multe exemplare ale aceluia╚Öi obiect. II. 1. Cifr─â sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr-o mul╚Ťime de obiecte sau de clase de obiecte organizate ├«ntr-un anumit fel, ca indice de m─ârime, de valoare etc.; p. ext. obiect care corespunde acestei cifre ori succesiunii de cifre, care poart─â pe el o asemenea indica╚Ťie. ÔÖŽ Spec. Reversul unei monede. ÔÖŽ Spec. Fiecare dintre exemplarele unei publica╚Ťii periodice care face parte din aceea╚Öi serie, din acela╚Öi tiraj etc. 2. Bucat─â sau parte din programul unui concert, al unui spectacol de estrad─â, de circ etc.; parte distinct─â dintr-o oper─â (duet, arie etc.). III. (Fam.; ├«n expr.) Num─ârul unu = de prima calitate, f─âr─â pereche; stra╚Önic, excelent. ÔÇô Lat. numerus.
NUM─éR├ü, n├║m─âr, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. 1. Tranz. A socoti c├óte unit─â╚Ťi sunt ├«ntr-un ╚Öir, ├«ntr-o serie, ├«ntr-un grup etc.; a determina num─ârul de elemente dintr-o mul╚Ťime; a afla, a ├«nregistra, a verifica num─ârul unui ╚Öir de obiecte etc.;p. ext. (pop.) a socoti, a calcula. ÔŚŐ Expr. A-i num─âra (cuiva) ├«mbuc─âturile (sau ├«nghi╚Ťiturile) = a ╚Ťine cuiva socoteal─â de c├ót m├ón─ânc─â, a da cuiva m├óncarea cu zg├órcenie. A num─âra pe degete = a fi ├«n num─âr foarte redus. 2. Tranz. A enun╚Ťa pe r├ónd un ╚Öir de numere ├«n ordine cresc├ónd─â sau descresc├ónd─â. ÔŚŐ Expr. P├ón─â numeri la trei = imediat, ├«ntr-o clip─â. 3. Tranz. A da ceva cu num─âr, socotind; p. ext. a pl─âti (├«n bani). 4. Tranz. A considera, a pune ceva sau pe cineva ├«n acela╚Öi num─âr, ├«n acela╚Öi grup; a cuprinde, a ├«ngloba, a reuni un anumit num─âr. ÔŚŐ Expr. A nu num─âra zile multe = a mai avea pu╚Ťin de tr─âit. 5. Refl. A face parte din..., a intra ├«n categoria..., a se socoti printre... ÔÇô Lat. numerare.
N├ÜM─éR, numere, s. n. I. 1. Cantitate de elemente de acela╚Öi fel care intr─â ├«ntr-o ├«n╚Öiruire, cantitate care arat─â de c├óte ori o m─ârime se cuprinde ├«n alta de aceea╚Öi natur─â; ceea ce reprezint─â rezultatul unei m─âsur─âri; semn grafic sau grup de semne grafice care indic─â o asemenea cantitate, un asemenea rezultat. ÔŚŐ Num─âr atomic = num─âr de ordine pe care ├«l poart─â elementele chimice a╚Öezate ├«n ordinea tabloului lui Mendeleev ╚Öi care exprim─â num─ârul de protoni din nucleul atomului respectiv. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. F─âr─â (de) num─âr = nenum─ârat; p. ext. imens. Cu num─âr = socotit2; p. ext. limitat. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än num─âr = cu socoteal─â; complet. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än (sau din) num─ârul = printre; dintre. ÔŚŐ Expr. A nu (mai) avea num─âr = a fi peste m─âsur─â de numeros. Un num─âr de = c├ó╚Ťiva. La num─âr sau ├«n num─âr de... = ├«n total. ÔÖŽ Mul╚Ťime. ÔÖŽ Ceat─â, grup. 2. Categorie gramatical─â prin care se exprim─â deosebirea dintre un singur exemplar ╚Öi dou─â sau mai multe exemplare ale aceluia╚Öi obiect. II. 1. Cifr─â sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr-o mul╚Ťime de obiecte sau de clase de obiecte organizate ├«ntr-un anumit fel, ca indice de m─ârime, de valoare etc.; p. ext. obiect care corespunde acestei cifre ori succesiunii de cifre, care poart─â pe el o asemenea indica╚Ťie. ÔÖŽ Spec. Reversul unei monede. ÔÖŽ Spec. Fiecare dintre exemplarele unei publica╚Ťii periodice care face parte din aceea╚Öi serie, din acela╚Öi tiraj etc. 2. Bucat─â sau parte din programul unui concert, al unui spectacol de estrad─â, de circ etc.; parte distinct─â dintr-o oper─â (duet, arie etc.). III. (Fam.; ├«n expr.) Num─ârul unu = de prima calitate, f─âr─â pereche; stra╚Önic, excelent. ÔÇô Lat. numerus.
NUM─éR├ü, n├║m─âr, vb. I. Tranz. 1. A socoti c├óte unit─â╚Ťi sunt ├«ntr-un ╚Öir, ├«ntr-o serie, ├«ntr-un grup etc.; a determina num─ârul de elemente dintr-o mul╚Ťime; a afla, a ├«nregistra, a verifica num─ârul unui ╚Öir de obiecte etc.; p. ext. (pop.) a socoti, a calcula. ÔŚŐ Expr. A-i num─âra (cuiva) ├«mbuc─âturile (sau ├«nghi╚Ťiturile) = a ╚Ťine cuiva socoteal─â de c├ót m─ân├ónc─â, a da cuiva m├óncarea cu zg├órcenie. A num─âra pe degete = a fi ├«n num─âr foarte redus. 2. A enun╚Ťa pe r├ónd un ╚Öir de numere ├«n ordine cresc├ónd─â sau descresc├ónd─â. ÔŚŐ Expr. p├ón─â numeri la trei = imediat, ├«ntr-o clip─â. 3. A da ceva cu num─âr, socotind; p. ext. a pl─âti (├«n bani). 4. A considera, a pune ceva sau pe cineva ├«n acela╚Öi num─âr, ├«n acela╚Öi grup; a cuprinde, a ├«ngloba, a reuni un anumit num─âr. ÔŚŐ Expr. A nu num─âra zile multe = a mai avea pu╚Ťin de tr─âit. ÔÖŽ Refl. A face parte din..., a intra ├«n categoria..., a se socoti printre... ÔÇô Lat. numerare.
N├ÜM─éR, numere, s. n. I. 1. Ceea ce reprezint─â rezultatul unei compar─âri a dou─â m─ârimi de acela╚Öi fel; semn grafic sau grup de semne grafice corespunz─âtor acestui rezultat. ÔŚŐ Num─âr ├«ntreg = num─âr care este un multiplu al unit─â╚Ťii, adic─â se poate ob╚Ťine adun├«nd unitatea cu ea ├«ns─â╚Öi de mai multe ori. Num─âr frac╚Ťionar v. frac╚Ťionar. Num─âr zecimal = num─âr a c─ârui parte frac╚Ťionar─â este exprimat─â printr-o frac╚Ťie zecimal─â. Num─âr cu so╚Ť v. so╚Ť. Num─âr atomic = num─ârul de ordine pe care ├«l poart─â elementele chimice a╚Öezate ├«n ordinea tabloului lui Mendeleev ╚Öi care exprim─â num─ârul de protoni din nucleul atomului respectiv. ÔŚŐ Expr. La num─âr sau ├«n num─âr de... = ├«n total. Sfetnicii, nou─â la num─âr, povesteau, ╚Öi fiecare ├Än╚Öira c├«te-o legend─â, c├«te-un basm ori o-nt├«mplare. CO╚śBUC, P. II 125. Adun├«ndu-se boierii, 47 la num─âr, L─âpu╚Öneanul se puse ├«n capul mesii. NEGRUZZI, S. I 150. Pu╚Ťini erau la num─âr osta╚Öii Rom├«niei. ALEXANDRESCU, M. 29. F─âr─â (de) num─âr = nenum─ârat, f─âr─â margini, nelimitat. ├Äntreaga faun─â f─âr─â num─âr, fiica m├«lului primordial, se fr─âm├«nta. SADOVEANU, N. F. 74. Ei trec ca vijelia cu aripi f─âr─â num─âr. EMINESCU, O. I 97. Se z─ârea atunce pe umeda c├«mpie... delfini f─âr─â num─âr. ALECSANDRI, P. I 238. ÔÖŽ (Gram.) Forma pe care o ia un cuv├«nt spre a ar─âta dac─â e vorba de unul sau de mai multe exemplare din obiectul numit de cuv├«ntul respectiv. Atributul adjectival se acord─â cu substantivul in num─âr ╚Öi gen. IORDAN, L. R. 618. 2. Cantitate oarecare. Num─ârul lor se m─âri ocup├«nd ├«ntreg trotoarul. SAHIA, N. 108. ╚śi fie-n mare sau mic num─âr, neputincio╚Öi s├«nt cei nemernici. MACEDONSKI, O. I 101. De mult b─ân─ârit ce avea, nu-i mai ╚Ötia num─ârul! CREANG─é, P. 67. Num─ârul cordona╚Öilor ╚Öi al poteca╚Öilor se urca, la 1842, la 39859 familii. B─éLCESCU, O. I 38. ÔŚŐ Expr. Cu (sau ├«n) num─âr = num─ârat, cu socoteal─â, c├«t trebuie. Aduse toate ma╚Ťele ╚Öi le dete iar─â╚Öi ├«n num─âr. ISPIRESCU, L. 66. ÔÖŽ Mul╚Ťime. De ce uita╚Ťi c─â-n voi e ╚Öi num─âr ╚Öi putere? EMINESCU, O. I 59. Se v─âzur─â cople╚Öi╚Ťi de num─ârul du╚Ömanilor. B─éLCESCU, O. II 12. ÔÖŽ Ceat─â, grup. Scoate-m─â din num─ârul celor ce merg la v├«nat. GORJAN, H. I 4. II. 1. (La ziare, publica╚Ťii, periodice etc.) Exemplar din tirajul care poart─â acela╚Öi num─âr de ordine al apari╚Ťiei sau al seriei din care face parte. D. Maiorescu a publicat ├«n ┬źConvorbiri┬╗ dou─â critici literare, una ├«n num─ârul din septembrie ╚Öi alta ├«n cel din aprilie. GHEREA, ST. CR. II 56. 2. Bucat─â sau parte din programul unui spectacol de estrad─â, al unei reprezenta╚Ťii de circ etc.; parte dintr-o oper─â (duet, arie etc.). Fiecare num─âr a fost executat cu o str─âlucit─â m─âiestrie ╚Öi cu pl─âcere creatoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 1/1. Un scamator... se preg─âte╚Öte pentru un mare num─âr final. C. PETRESCU, ├Ä. I 13. ÔÖŽ Persoan─â care execut─â o astfel de bucat─â sau parte de program. Copila asta, uimitor de precoce, era un num─âr de senza╚Ťie ├«n lumea diplomatic─â de la Terapia. BART, E. 39. 3. M─ârime a unui obiect (├«n special de ├«mbr─âc─âminte ╚Öi de ├«nc─âl╚Ť─âminte). Se vedeau ╚Öi pantofii femeii. Pantofi pe care Ana ├«i socoti cu dou─â numere m─âcar mai mari ca ai ei. C. PETRESCU, C. V. 355. 4. ├Änsemnare ├«n cifre f─âcut─â pe un obiect, pe o cl─âdire etc., spre a ar─âta locul pe care ├«l ocup─â acestea ├«ntr-un ╚Öir de obiecte, de cl─âdiri etc. asem─ân─âtoare. Eu v─â spun ├«nc─â o dat─â c─â ├«n magazia num─ârul 8 nu s-a ascuns nimic. DEMETRIUS, C. 17. ├Än lada cu num─ârul 5 s├«nt m─ât─âsuri. CAMILAR, N. I 301. ÔÖŽ (Concretizat) Obiect, cl─âdire etc. purt├«nd o astfel de ├«nsemnare. Locuie╚Öte pe Calea Victoriei la num─ârul 20. ÔÖŽ Bilet purt├«nd o cifr─â dintr-o serie, dintr-un ╚Öir de cifre. Am o list─â de lot─ârie. ÔÇô Iar? ÔÇô Un franc num─ârul... mai s├«nt numai trei numere! CARAGIALE, O. I 230. 5. (Adesea determinat prin ┬źde telefon┬╗) Cifr─â sau grup de cifre corespunz├«nd unui anumit post receptor de telefon. Pe urm─â a cerut un num─âr la telefon. CAMIL PETRESCU, U. N. 69. III. (├Än loc. adj.) Num─ârul unu = de prima calitate, f─âr─â pereche, stra╚Önic, excelent. I-a tras vizirului o s─âpuneal─â num─ârul unu. CARAGIALE, la TDRG. ÔÇô Pl. ╚Öi: (├«nvechit, m.) numeri (ALECSANDRI, S. 80).
NUM─éR├ü, n├║m─âr, vb. I. Tranz. 1. A socoti c├«te unit─â╚Ťi s├«nt ├«ntr-o cantitate dat─â sau c├«te persoane s├«nt ├«ntr-un grup; a determina num─ârul de elemente dintr-o mul╚Ťime; a afla, a ├«nregistra, a verifica num─ârul unui ╚Öir de obiecte, ai unei serii de mi╚Öc─âri etc. Am num─ârat oile ╚Öi Alexa Baciul le-a ├«nsemnat la r─âbu╚Ö. SADOVEANU, B. 59. C├«nd pui capul tu pe pieptu-mi ╚Öi b─ât─âile ├«i numeri... Fericit m─â simt atuncea cu asupra de m─âsur─â. EMINESCU, O. I 82. Eu s├«nt t├«n─âr ├«nc─â: Pe douzeci de roze ├«mi num─âr anii mei! BOLINTINEANU, O. 4. ÔŚŐ Fig. P├«n─â la judecat─â b─âtaia e mai sf├«nt─â!... Caporal, num─âr─â-i ╚Öi ─âstuia dou─âzeci ╚Öi cinci. REBREANU, R. II 281. ÔŚŐ Expr. A-i num─âra (cuiva) buc─âturile (sau ├«nghi╚Ťiturile) = a-i tot spune cuiva c├«t m─ân├«nc─â, a nu-l l─âsa s─â m─ân├«nce lini╚Ötit, a-i ╚Ťine cuiva socoteal─â la m├«ncarea pe care i-o dai. (Intranz.) A num─âra pu╚Ťin = a dura pu╚Ťin, a tr─âi pu╚Ťin, a fi efemer. Dar p─âstr─âvul e prea trec─âtor ╚Öi num─âr─â pu╚Ťin. SADOVEANU, N. F. 139. ÔŚŐ Refl. To╚Ťi se num─ârau, mir├«ndu-se c─â s├«nt at├«t de mul╚Ťi. C. PETRESCU, C. V. 293. ÔŚŐ Refl. pas. Toamna se num─âr─â bobocii ( = la urm─â se v─âd roadele unei activit─â╚Ťi). ÔÖŽ (Adesea folosit absolut) A ├«n╚Öira numere la r├«nd ├«n ordinea lor cresc├«nd─â sau descresc├«nd─â. El num─âr─â ├«n g├«ndu-i ╚Öi anii ├«i adun─â. EMINESCU, O. I 98. 2. A considera, a pune ceva sau pe cineva ├«n acela╚Öi r├«nd, ├«n acela╚Öi num─âr, ├«n acela╚Öi grup; a cuprinde, a ├«ngloba. Tu, autor al manualului de v├«n─âtoare, n-ai socotit de cuviin╚Ť─â a num─âra ╚Öi turturica printre p─âs─ârile de v├«nat. ODOBESCU, S. III 37. ÔŚŐ Refl. D─â-mi voie dar s─â m─â num─âr ╚Öi eu de acum pintre prietenii d-tale. ALECSANDRI, T. I 67. 3. (Cu privire la o sum─â de bani) A pl─âti, a da. ├Äi num─âra c├«te dou─âzeci ╚Öi cinci de lei pe lun─â.
n├║m─âr s. n., pl. n├║mere; (urmat de cifre, abr. nr.)
numărá (a ~) vb., ind. prez. 2 sg. númeri, 3 númără
n├║m─âr s. n., pl. n├║mere; abr. nr.
numărá vb., ind. prez. 1 sg. númăr, 3 sg. și pl. númără
N├ÜM─éR s. 1. (MAT.) num─âr frac╚Ťionar = num─âr ra╚Ťional; num─âr ra╚Ťional = num─âr frac╚Ťionar; num─âr zecimal = frac╚Ťie zecimal─â. 2. cifr─â, sum─â, total. (Un ~ record de exemplare v├óndute.) 3. sum─â, (├«nv.) cisl─â. (~ul total al vitelor.) 4. cantitate. (├Än ~ mare.) 5. v. seam─â. 6. m─ârime, m─âsur─â. (Ce ~ ai la pantof?) 7. v. mul╚Ťime.
NÚMĂR s. v. cifră.
NUM─éR├ü vb. 1. (MAT.) a socoti, (prin Transilv.) a s─âm─âlui. (~ p├ón─â la 10.) 2. v. cifra. 3. v. con╚Ťine. 4. v. afla. 5. v. achita.
NUMĂRÁ vb. v. achita, aprecia, boteza, calcula, chema, chibzui, considera, crede, denumi, enumera, găsi, gândi, intitula, înșira, înșirui, judeca, lichida, numi, onora, opina, plăti, porecli, socoti, spune, supranumi.
n├║m─âr (-mere), s. n. ÔÇô 1. Cantitate de elemente de acela╚Öi fel care intr─â ├«ntr-o ├«n╚Öiruire. ÔÇô 2. Categorie gramatical─â care se opune sg. pluralului. ÔÇô 3. Cifr─â. ÔÇô 4. Parte dintr-un spectacol. Lat. n┼şm─Ľrus (Pu╚Öcariu 1203; Candrea-Dens., 1256; REW 5949), cf. it. numero, prov., fr., cat. nombre. ÔÇô Der. num─âra, vb. (a enumera, a calcula etc.), care poate ╚Öi el s─â reprezinte lat. n┼şm─Ľr─üre (Pu╚Öcariu 1204; Candrea-Dens., 1257), cf. mr. numir, megl. numir, istr. numer; num─âr─âtoare, s. f. (├«nv., plat─â ├«n numerar; calcul; enumerare); num─âr─âtor, s. n. (abac; de├«mp─âr╚Ťit); num─âr─âtur─â, s. f. (├«nv., calcul); nenum─ârat, adj. (├«n num─âr infinit); numeros, adj. (mult, ├«n cantitate mare), format dup─â lat. numerosus; num─âru╚Ö, s. n. (Trans., talisman); prenum─âra, vb. (a include ├«ntr-un num─âr sau ├«ntr-o cantitate; refl., a se num─âra printre..., a se isc─âli), dup─â germ. pr├Ąnumerieren; prenumerant, s. m. (├«nv., abonat, semnatar), din germ. Pr├Ąnumerant (Scriban). Num─âra, vb. refl. (Banat, a se numi), indic─â o confuzie curioas─â cu nume. Der. neol. (din fr.): numeral, s. n.; numerar, s. n.; numera╚Ťi(un)e, s. f.; numeric, adj.; numerota, vb.; numerotator, s. n.; supranumerar, adj., dup─â fr. surnum├ęraire. ÔÇô Alb. num├źr ar putea proveni din rom.
N├ÜM─éR ~ere n. 1) M─ârime cu ajutorul c─âreia se efectueaz─â diferite calcule ╚Öi care se noteaz─â, de obicei, cu cifre; no╚Ťiune de cantitate. ÔŚŐ ~ natural fiecare dintre numerele ├«ntregi pozitive (1, 2, 3, 4 etc.). ~ algebric num─âr ├«nso╚Ťit de un semn (+ sau -). ~ pozitiv num─âr ├«nso╚Ťit de semnul +. ~ ├«ntreg num─âr care con╚Ťine una sau mai multe unit─â╚Ťi. ~ frac╚Ťionar num─âr care poate fi exprimat sub form─â de frac╚Ťie. ~ prim num─âr ├«ntreg mai mare dec├ót 1 care se ├«mparte la el ├«nsu╚Öi ╚Öi la unitate. ~ par num─âr care se ├«mparte exact la 2; num─âr cu so╚Ť. ~ impar num─âr care nu se ├«mparte exact la 2; num─âr f─âr─â so╚Ť. 2) Semn grafic sau grup de semne grafice folosite pentru a nota o cantitate. 3) Cantitate de elemente de acela╚Öi fel care fac parte dintr-o serie sau dintr-un ansamblu. ~─ârul b─ârba╚Ťilor. ÔŚŐ La ~ (sau ├«n ~) a) ├«n cantitate; b) ├«n total. Cu ~ a) num─ârat; b) cu socoteal─â. Peste ~ mai mult dec├ót trebuie s─â fie. Un anumit ~ o cantitate anumit─â. Un ~ ne├«nsemnat (foarte) pu╚Ťini. Un ~ mare (sau un mare ~) (foarte) mul╚Ťi. ├Än ~ mare ├«n cantitate mare; (foarte) mul╚Ťi. F─âr─â (de) ~ ├«n cantitate foarte mare; nenum─ârat; puzderie. A nu (mai) avea ~ a fi foarte numeros. (De) un ~ de ori (de) at├ótea ori. 4) Indice cifric care serve╚Öte pentru a identifica un obiect (sau o persoan─â), indic├óndu-i locul ├«ntr-o succesiune sau ├«ntr-o serie. ~─ârul biletului. ÔŚŐ ~ de ordine num─âr care indic─â locul unui obiect ├«ntr-un ╚Öir. ~─ârul unu a) de prima categorie; de calitatea ├«nt├ói; cel mai bun ├«n genul s─âu; b) de prim─â importan╚Ť─â; de prim ordin; cel mai important; c) care cere o solu╚Ťionare urgent─â. 5) Fiecare dintre exemplarele unui ziar sau ale unei reviste, care face parte dintr-un tiraj. 6) Bucat─â din programul unui concert sau al unei reprezenta╚Ťii de circ. 7) Ansamblu de cifre cu ajutorul c─ârora se stabile╚Öte leg─âtura telefonic─â ├«ntr-un emi╚Ť─âtor ╚Öi un receptor. 8) Categorie gramatical─â care serve╚Öte pentru exprimarea opozi╚Ťiei dintre un reprezentant al unei serii de obiecte ╚Öi mai mul╚Ťi reprezentan╚Ťi ai aceleia╚Öi categorii de obiecte. ~─ârul singular. ~─ârul plural. /<lat. numerus
A NUM─éR├ü n├║m─âr tranz. 1) (lucruri, fiin╚Ťe etc.) A socoti pe r├ónd, unul c├óte unul, determin├ónd ├«ntreaga cantitate; a evalua numeric. ~ banii. ÔŚŐ A (putea) ~ (ceva) pe degete se spune despre obiecte sau despre fiin╚Ťe care sunt (foarte) pu╚Ťine la num─âr. Slab (sau gras) de-i numeri coastele se spune despre un om foarte slab. 2) (numerele) A ├«n╚Öira succesiv (de regul─â, ├«n ordine cresc├ónd─â). ~ de la unu p├ón─â la zece. 3) A considera ca f─âc├ónd parte (dintr-un grup, dintr-o categorie etc.). 4) A face s─â figureze ├«ntr-un total, ├«ntr-o entitate; a include. /<lat. numerare
num─âr n. 1. unitate, colec╚Ťiune de unit─â╚Ťi, ╚Öi parte din unitate: num─ârul dou─â; 2. cantitate nedeterminat─â: un mare num─âr de amici; 3. Gram. form─â particular─â a cuvintelor dup─â cum e vorba de unul sau mai multe obiecte: num─âr singular, plural; 4. num─âr servind a recunoa╚Öte: num─âr de ordine; 5. exemplar de jurnal sau revist─â: urmarea ├«n num─ârul viitor. [Lat. NUMERUS].
num─âr├á v. 1. a ├«n╚Öira numere: num─âr─â p├ón─â la zece; 2. a pune ├«n num─âr cu al╚Ťii: num─âra╚Ťi-m─â printre amicii vo╚Ötri. [Lat. NUMERARE].
1) n├║m─âr n., pl. n├║mere (lat. n┼şmerus, it. numero ╚Öi n├│vero, sard. numeru, pv. fr. cat. nombre). Unitate, raport ├«ntre cantit─â╚Ť─ş: numere egale. Cifr─â, semnu care arat─â o unitate,o cantitate: 5 e un num─âr. Reuniune de ma─ş multe unit─â╚Ť─ş sa┼ş cantitate indefinit─â: e─ş era┼ş ├«n num─âr de zece, era┼ş ├«n mare num─âr. Majoritate: plebea se bazeaz─â pe num─âr. Serie de exemplare sa┼ş exemplar singur distinct de altele pin cifra pe care o poart─â: num─âru viitor al unu─ş ziar. Cifra care arat─â valoarea pe o monet─â, scris─â (V. pajur─â). Gram. Form─â particular─â a cuvintelor dup─â cum e vorba de unu (singular) sa┼ş de ma─ş mul╚Ť─ş or─ş ma─ş multe (plural), ca: un om str─âin venea, ni╚Öte oamen─ş str─âin─ş venea┼ş. Num─âr r─âtund, f─âr─â frac╚Ťiun─ş, ca 100 fa╚Ť─â de 98 or─ş 101. Aritm. Num─âr abstract, concret. V. abstract, concret. Num─âr ├«ntreg, f─âr─â frac╚Ťiun─ş ╚Öi care con╚Ťine de ma─ş multe or─ş unitatea. Num─âr frac╚Ťionar, care are frac╚Ťiun─ş, ca: unu jum─âtate. Num─âr decimal, num─âr frac╚Ťionar al c─âru─ş numitor e zece sa┼ş o putere a lu─ş zece. Num─âr prim, num─âr ├«ntreg care nu e divizibil de c├«t pin el singur ╚Öi unitate, ca 3, 5, 7, 11, 13 ╚Ö.a.; numere prima ├«ntre ele, care nÔÇÖa┼ş alt divizor comun de c├«t unitatea, ca 18 ╚Öi 35. Num─âr p─âreche sa┼ş cu so╚Ť, care se poate ├«mp─âr╚Ťi exact pin 2, ca 4, 6, 8, 10. Num─âr nep─âreche sa┼ş f─âr─â so╚Ť, care nu se poate ├«mp─âr╚Ťi exact pin 2, ca 5, 7, 9, 11. Astr. Num─âr de aur, ciclu lunar de 19 an─ş. A fi ├«n num─âru unora, a fi pintre e─ş. A fi ├«n num─âr, a fi ├«n mare num─âr sa┼ş ├«n num─âru cerut. A face num─âru cinc─ş (fam.), a ╚Öterpeli, a fura (cu cele cinc─ş degete). ÔÇô ├Än Meh. l├║m─âr.
3) n├║m─âr, a -├í v. tr. (lat. n├│mino, -├íre, it. nominare, sard. l. lumerare, pv. nomnar, fr. nommer, cat. nomenar, sp. nombrar, pg. nomear. V. nume). Vech─ş az─ş. Meh. Numesc.
2) n├║m─âr, a -├í v. tr. (lat. n├║mero, -├íre, it. noverare, pv. cat. nombrar, fr. nombrer. Numer─ş, s─â numere). Verific pin numere c├«╚Ť─ş sa┼ş c├«te-s: a num─âra ban─ş. Pun ├«n num─âr, consider, socotesc: a num─âra pe cineva pintre amic─ş. Pl─âtesc, da┼ş: ─ş-am num─ârat 100 de franc─ş. Am num─âru de, ├«s ├«n etate de: Rom├ónia num─âr─â 20,000,000 de locuitor─ş, el num─âra 90 de an─ş. V. intr. ├Äs considerat, formez num─âr: aceast─â silab─â nu num─âr─â (ma─ş elegant: nu se num─âr─â, nu se socote╚Öte). ÔÇô ├Än Meh. l├║m─âr. ├Än Munt. ╚Öi ├«nn├║m─âr.
num─âr s. v. CIFR─é.
NUM─éR s. 1. (MAT.) num─âr frac╚Ťionar = num─âr ra╚Ťional; num─âr ra╚Ťional = num─âr frac╚Ťionar; num─âr zecimal = frac╚Ťie zecimal─â. 2. cifr─â, sum─â, total. (Un ~ record de exemplare v├«ndute.) 3. sum─â, (├«nv.) cisl─â. (~ total al vitelor.) 4. cantitate. (├Än ~ mare.) 5. seam─â, serie, sum─â. (A ridicat un ~ de probleme.) 6. m─ârime, m─âsur─â. (Ce ~ ai la pantof?) 7. mul╚Ťime. (Cople╚Öit de ~ du╚Ömanilor.)
NUM─éRA vb. 1. (MAT.) a socoti, (prin Transilv.) a s─âm─âlui. (~ p├«n─â la 10.) 2. a se cifra. (Se ~ cu zecile cei care...) 3. a con╚Ťine, a cuprinde, a include, a se ├«ngloba. (~ ├«ntr-├«nsa mai multe elemente.) 4. a se afla, a fi, a figura, a se g─âsi. (Se ~ printre invita╚Ťi.)
num─âra vb. v. ACHITA. APRECIA. BOTEZA. CALCULA. CHEMA. CHIBZUI. CONSIDERA. CREDE. DENUMI. ENUMERA. G─éSI. G├ÄNDI. INTITULA. ├ÄN╚śIRA. ├ÄN╚śIRUI. JUDECA. LICHIDA. NUMI. ONORA. OPINA. PL─éTI. PORECLI. SOCOTI. SPUNE. SUPRANUMI.
n├║m─âr-rec├│rd s. n. Num─âr foarte mare ÔŚŐ ÔÇ×Inteligen╚Ťa lui tactic─â ╚Öi, mai ales, o ╚Ötiin╚Ť─â a plasamentului, ├«l prezentau ├«ntr-un num─âr-record de pozi╚Ťii de marcare.ÔÇŁ Sp. 11 II 74 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Japonezii au fabricat ├«n cursul lunii septembrie a.c. un num─âr-record de autovehicule: 654216.ÔÇŁ I.B. 24 X 75 p. 4. ÔŚŐ ÔÇ×Interesul manifestat fa╚Ť─â de viitoarele Jocuri olimpice se va materializa printr-un num─âr-record de telespectatori.ÔÇŁ R.l. 7 II 77 p. 5 (din num─âr + record, dup─â fr. nombre-record; DMN 1968)
n├║m─âr-v├ęrde sint. s. ÔŚŐ ÔÇ×Spitalul a deschis o linie telefonic─â special─â, un ┬źnum─âr verde┬╗, la care se poate apela gratuit.ÔÇŁ Ev.z. 21 X 95 p. 8 (dup─â fr. num├ęro vert, it. numero verde; PN 1987)
NUM─éRUL MACH este raportul dintre viteza de deplasare a unei aeronave ╚Öi viteza de propagare a sunetului la altitudinea la care are loc zborul ├«n condi╚Ťiile unui mediu neperturbat. Num─ârul Mach se exprim─â prin: 1,2...5M, valoarea unui Km a vitezei de 1M=1224 Km/h. Num─ârul Mach local este raportul dintre viteza fluidului ├«ntr-un anumit punct al domeniului ├«n care are loc mi╚Öcarea (pe o component─â a unei aeronave) ╚Öi viteza sunetului ├«n acel punct. Num─ârul Mach critic este acel M al avionului la care pe o zon─â oarecare de scurgere a aerului deasupra aripii se atinge viteza sunetului ÔÇô M=1 -, viteza real─â a avionului fiind mai mic─â dec├ót M. Num─ârul Mach capabil este M la care aripa func╚Ťioneaz─â ├«n regim controlat, vitezele locale fiind reduse fa╚Ť─â de viteza de zbor.
num─âr, fragment muzical sau instrumental (arie*, duet*, dans*, scen─â) dintr-o oper─â*, ├«n form─â ├«nchis─â, legat de rest prin pasaje de tranzi╚Ťie (de ex. recitativul*). Construc╚Ťie tipic─â p├ón─â la Wagner (care introduce structura durchkomponiert ├«n care muzica urm─âre╚Öte ne├«ntrerupt ac╚Ťiunea scenic─â). N. este reluat ├«n opera modern─â de orientare neoclasic─â* (Cardillac de Hindemith, The RakeÔÇÖs Progress de Stravinski).
num─âr de aur v. sec╚Ťiunea de aur.
num─ârul lui Fibonacci v. sec╚Ťiunea de aur.
LA VALEUR NÔÇÖATTEND PAS LE NOMBRE DES ANN├ëES (fr.) valoarea nu a╚Öteapt─â num─ârul anilor ÔÇô Corneille, ÔÇ×Le CidÔÇŁ, act. II, scena 2. Calit─â╚Ťile, ├«nsu╚Öirile nobile se pot afirma la orice v├órst─â.
NUM─éR s. n. (cf. lat. numerus): categorie gramatical─â flexionar─â bazat─â pe distinc╚Ťia natural─â dintre un singur exemplar ╚Öi dou─â sau mai multe exemplare ale aceluia╚Öi obiect. Este specific substantivelor. S-a extins prin acord la p─âr╚Ťile de vorbire care se acomodeaz─â dup─â substantiv (la articole, la adjective, la unele numerale ╚Öi la participiile verbelor), care ├«l ├«nlocuiesc (la pronume) sau cu care intr─â ├«n rela╚Ťie de ineren╚Ť─â (v.), de intercondi╚Ťionare (la verbele predicate). ÔŚŐ ~ natur├íl: n. existent ├«n realitatea obiectiv─â, bazat pe distinc╚Ťia amintit─â mai sus. ÔŚŐ ~ singul├ír: n. care indic─â un singur exemplar dintr-o categorie de fiin╚Ťe, de obiecte, de fenomene. El include toate variantele substantivelor admise de unul din contextele tip: un b─âiat (un scaun, un dar, un secol, un fulger etc.), o fat─â (o cas─â, o coal─â, o cea╚Ť─â etc.), b─âiat (scaun, dar, secol, fulger etc.), fat─â (cas─â, coal─â, cea╚Ť─â etc. ÔŚŐ ~ plur├íl: n. care indic─â dou─â sau mai multe exemplare dintr-o categorie de fiin╚Ťe, de obiecte, de fenomene. El include toate variantele substantivelor admise de unul din contextele-tip: mul╚Ťi b─âie╚Ťi (mul╚Ťi ochelari, mul╚Ťi secoli), multe fete (multe case, multe scaune, multe daruri, multe secole, multe fulgere, multe coli etc.), b─âie╚Ťi (ochelari, secoli), fete (case, scaune, daruri, secole, fulgere, coli etc.). ÔŚŐ ~ com├║n: n. reprezentat printr-o form─â invariabil─â, f─âr─â opozi╚Ťii de desinen╚Ť─â vizibile. El include toate variantele substantivelor admise de contextele-tip: un ochi (un arici, un tei), mul╚Ťi ochi (mul╚Ťi arici, mul╚Ťi tei); o ├«nv─â╚Ť─âtoare (o muncitoare, o ╚Ťes─âtoare), multe ├«nv─â╚Ť─âtoare (multe muncitoare, multe ╚Ťes─âtoare); un nume (un codice), multe nume (multe codice). ÔŚŐ ~ du├íl: v. du├íl. ÔŚŐ ~ tri├íl: v. tri├íl.
a face numaruÔÇÖ cinci expr. a fura.
a-i num─âra cuiva buc─â╚Ťelele / ├«mbuc─âturile expr. (peior. ÔÇô d. gazde, ├«n raport cu oaspe╚Ťii) a fi zg├órcit cu trata╚Ťia oferit─â unui musafir.
num─âr, numere s. n. contact sexual.
slab de-i numeri coastele expr. usc─â╚Ťiv, sfrijit.
sticla de lamp─â num─ârul doi expr. (glum., ├«nv.) ╚Ťoi, cinzeac─â, (p─âh─ârel cu) cinzeci de mililitri de b─âutur─â spirtoas─â.

Num─âr dex online | sinonim

Num─âr definitie

Intrare: num─âr
num─âr substantiv neutru
Intrare: num─âra
num─âra verb grupa I conjugarea I