NUCLEÓL, nucleoli, s. m. Corpuscul sferic constituit din proteine, enzime și acizi nucleici, care se găsește în nucleul unei celule organice. [Pr.: -cle-ol] – Din fr. nucléole.

NUCLEÓL, nucleoli, s. m. Corpuscul sferic constituit din proteine, enzime și acizi nucleici, care se găsește în nucleul unei celule organice. [Pr.: -cle-ol] – Din fr. nucléole.

NUCLEÓL, nucleoli, s. m. (Anat.) Corpuscul care se găsește în nucleul unei celule organice.

nucleól (nu-cle-ol) s. m., pl. nucleóli

nucleól s. m. (sil. -cle-), pl. nucleóli

NUCLEÓL s.m. Corpuscul care se găsește în nucleul celulelor. [Pron. -cle-ol. / < fr. nucléole].

NUCLEÓL s. m. organit dens și rotund din nucleul celular, din proteină și granule de acid nucleic; plasmozom. (< fr. nucléole, lat. nucleolus)

* nucleól m. și n., pl. e (lat. științific nucléolus, dim. lat. núcleus, nucleŭ). Biol. Organu fructificăriĭ algelor.