Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru nuclein─â

NUCLE├ŹN─é, nucleine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â bogat─â ├«n fosfor, pe care o con╚Ťine nucleul proteinelor. [Pr.: -cle-i-] ÔÇô Din fr. nucl├ęine.
NUCLE├ŹN─é, nucleine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â bogat─â ├«n fosfor, pe care o con╚Ťine nucleul proteinelor. [Pr.: -cle-i-] ÔÇô Din fr. nucl├ęine.
NUCLE├ŹN─é, nucleine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â bogat─â ├«n fosfor pe care o con╚Ťine nucleul unei celule. Caracteristice pentru nucleu s├«nt combina╚Ťiile complexe de albumine, a╚Öa-zisele nucleine. ANATOMIA 19.
nucle├şn─â (nu-cle-) s. f., g.-d. art. nucle├şnei; pl. nucle├şne
nucle├şn─â s. f. (sil. -cle-), g.-d. art. nucle├şnei; pl. nucle├şne
NUCLE├ŹN─é s. f. proteid─â rezult├ónd din unirea acidului nucleic cu o protein─â bazic─â ├«n nucleul celular; nucleoproteid─â. (< fr. nucl├ęine)
NUCLE├ŹN─é ~e f. Substan╚Ť─â organic─â bogat─â ├«n fosfor, care se afl─â ├«n nucleul proteinelor. [Sil. -cle-i-] /<fr. nucl├ęine

Nuclein─â dex online | sinonim

Nuclein─â definitie

Intrare: nuclein─â
nuclein─â substantiv feminin
  • silabisire: nu-cle-i-n─â