Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

27 defini╚Ťii pentru nuan╚Ťa

NUAN╚Ü├ü, nuan╚Ťez, vb. I. Tranz. 1. A reproduce, a reda nuan╚Ťele unei culori, ale unui ton etc.; a reda ceva ├«n diverse nuan╚Ťe. 2. Fig. A pune ├«n eviden╚Ť─â (prin treceri subtile, gradate), a reliefa prin mijloace expresive; a colora, a da expresie. [Pr.: nu-an-] ÔÇô Din fr. nuancer.
NU├üN╚Ü─é, nuan╚Ťe, s. f. 1. Fiecare dintre variet─â╚Ťile unei culori, determinat─â de compozi╚Ťia sa cromatic─â. ÔÖŽ P. gener. Culoare. 2. Fig. Diferen╚Ť─â foarte mic─â ├«ntre aspecte sau lucruri de acela╚Öi gen; varietate de manifestare a unei ac╚Ťiuni, a unui sunet, a unei senza╚Ťii etc. ÔÖŽ Aspect u╚Öor deosebit al sensului de baz─â al unui cuv├ónt. ÔÖŽ Ceea ce se adaug─â esen╚Ťialului, modific├óndu-l u╚Öor; caracter, not─â particular─â. [Pr.: nu-an-] ÔÇô Din fr. nuance.
NUAN╚Ü├ü, nuan╚Ťez, vb. I. Tranz. 1. A reproduce, a da nuan╚Ťele unei culori, ale unui ton etc.; a reda ceva ├«n diverse nuan╚Ťe. 2. Fig. A pune ├«n eviden╚Ť─â (prin treceri subtile, gradate), a reliefa prin mijloace expresive; a colora, a da expresie. [Pr.: nu-an-] ÔÇô Din fr. nuancer.
NU├üN╚Ü─é, nuan╚Ťe, s. f. 1. Fiecare dintre variet─â╚Ťile unei culori, determinat─â de compozi╚Ťia sa cromatic─â. ÔÖŽ P. gener. Culoare. 2. Fig. Diferen╚Ť─â foarte mic─â ├«ntre aspecte sau lucruri de acela╚Öi gen; varietate de manifestare a unei ac╚Ťiuni, a unui sunet, a unei senza╚Ťii etc. ÔÖŽ Aspect u╚Öor deosebit al sensului de baz─â al unui cuv├ónt. ÔÖŽ Ceea ce se adaug─â esen╚Ťialului, modific├óndu-l u╚Öor; caracter, not─â particular─â. [Pr.: nu-an-] ÔÇô Din fr. nuance.
NUAN╚Ü├ü, nuan╚Ťez, vb. I. Tranz. A reda nuan╚Ťele unei culori, ale unui ton etc. ÔÖŽ Fig. A introduce varia╚Ťii expresive. A-╚Öi nuan╚Ťa stilul. ÔŚŐ Intranz. El vibra de patriotism ╚Öi de iubirea aproapelui. Poate c─â uneori nu nuan╚Ťa destul. MACEDONSKI, O. IV 112.
NU├üN╚Ü─é, nuan╚Ťe, s. f. 1. Fiecare din variet─â╚Ťile unei culori provenit─â fie din diferen╚Ťele de intensitate luminoas─â, fie din diferen╚Ťele de calitate ale tonului cromatic. Nu lipse╚Öte... nici o nuan╚Ť─â ├«n felul cum pe deasupra lor s├«nt distribuite colorile. BOGZA, C. O. 280. Aurul avea nuan╚Ťe verzui, vechi; reliefurile pu╚Ťin tocite. C. PETRESCU, 325. El m─â f─âcea s─â deosebesc toate nuan╚Ťele verdelui de pe frunze ÔÇô nuan╚Ťe ├«nchise, vii sau argintate de soare. DEMETRESCU, O. 144. ÔÖŽ Culoare simpl─â care nu poate fi ob╚Ťinut─â prin suprapunerea mai multor culori diferite. 2. Fig. Deosebire u╚Öoar─â ╚Öi aproape nesim╚Ťit─â ├«ntre aspecte, lucruri etc.; varietate de manifestare a unui sunet, a unei ac╚Ťiuni, a unei senza╚Ťii etc. Din bog─â╚Ťia de sinonime se vor diferen╚Ťia nuan╚Ťele. SADOVEANU, E. 38. Era ├«nt├«ia oar─â c├«nd sim╚Ťeam o nuan╚Ť─â de sentiment ├«n vorbele lui. GALACTION, O. I 209. Nu e aci numai o nuan╚Ť─â, ci o deosebire fundamental─â. CAMIL PETRESCU, U. N. 71. Nuan╚Ťa de ridicul din vorbele lui Mihai p─âru a-l atinge mai mult dec├«t toate argumentele, fiindc─â ├«ncepu a r├«de. D. ZAMFIRESCU, R. 63.
nuan╚Ť├í (a ~) (nu-an-) vb., ind. prez. 3 nuan╚Ťe├íz─â
nu├ín╚Ť─â (nu-an-) s. f., g.-d. art. nu├ín╚Ťei; pl. nu├ín╚Ťe
nuan╚Ť├í vb. (sil. nu-an-), ind. prez. 1 sg. nuan╚Ť├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. nuan╚Ťe├íz─â
nu├ín╚Ť─â s. f. (sil. nu-an-), g.-d. art. nu├ín╚Ťei; pl. nu├ín╚Ťe
NUANȚÁ vb. v. doza.
NUÁNȚĂ s. tentă, ton, (înv.) vopsea. (Material textil în mai multe ~.)
NUAN╚Ü├ü vb. I. tr. 1. A ├«mbina culorile ├«n a╚Öa fel, ├«nc├ót trecerea de la una la alta s─â se observe foarte pu╚Ťin. 2. (Fig.) A exprima diferen╚Ťele fine, u╚Öoare, nuan╚Ťele; a da expresie. [Pron. nu-an-. / < fr. nuancer].
NU├üN╚Ü─é s.f. 1. Fiecare dintre variet─â╚Ťile, dintre gradele prin care trece o culoare f─âr─â a-╚Öi pierde calit─â╚Ťile specifice. 2. (Fig.) Diferen╚Ť─â u╚Öoar─â (aproape imperceptibil─â) ├«ntre dou─â lucruri de acela╚Öi gen. ÔÖŽ (Muz.) Varierea execu╚Ťiei din punctul de vedere al intensit─â╚Ťii sonore. 3. Ceea ce reprezint─â o conota╚Ťie, un adaos la caracterul esen╚Ťial, de baz─â. [Pron. nu-an-. / < fr. nuance].
NUAN╚Ü─é vb. tr. 1. a reda nuan╚Ťele unei culori, unui ton etc. 2. (fig.) a exprima prin treceri subtile, gradate. (< fr. nuancer)
NU├üN╚Ü─é s. f. 1. fiecare dintre variet─â╚Ťile unei culori. 2. (fig.) diferen╚Ť─â u╚Öoar─â, imperceptibil─â ├«ntre aspecte, lucruri de acela╚Öi gen. ÔŚŐ (muz.) gradul de intensitate al unui sunet. ÔŚŐ caracter, not─â particular─â; conota╚Ťie. (< fr. nuance)
nu├ín╚Ť─â (nu├ín╚Ťe), s. f. ÔÇô Varietate cromatic─â. Fr. nuance. ÔÇô Der. nuan╚Ťa, vb. (a da nuan╚Ť─â), din fr. nuancer.
A NUAN╚Ü├ü ~├ęz tranz. 1) (culorile pe un tablou sau desen) A prezenta ├«n diferite nuan╚Ťe, asort├ónd (pentru ca trecerea de la una la alta s─â fie abia perceptibil─â). 2) A interpreta ╚Ťin├ónd seam─â de cele mai mici nuan╚Ťe. ~ o pies─â muzical─â. 3) fig. A varia prin nuan╚Ťe. ~ stilul. 4) A exprima, ╚Ťin├ónd seama de cele mai delicate diferen╚Ťe. A-╚Öi ~ g├óndurile. [Sil. nu-an-] /<fr. nuancer
NU├üN╚Ü─é ~e f. 1) Fiecare dintre variet─â╚Ťile pe care le poate avea o culoare sau un sunet, privite sub raportul intensit─â╚Ťii. 2) fig. Fiecare dintre formele de manifestare a unei realit─â╚Ťi ├«n procesul trecerii de la o stare la alta. ~e de sens. 3) fig. Diferen╚Ť─â u╚Öoar─â, abia sesizabil─â, dintre lucruri de acela╚Öi fel. O ~ nou─â. 4) fig. Tr─âs─âtur─â suplimentar─â; coloratur─â slab─â de alt─â natur─â. ~ de triste╚Ťe. [G.-D. nuan╚Ťei; Sil. nu-an-] /<fr. nuance
nuan╚Ť├á v. 1. a dispune colorile dup─â nuan╚Ťe; 2. fig. a stabili grada╚Ťiunile, micile diferen╚Ťe.
nuan╚Ť─â f. 1. grad de intensitate a unei colori; 2. diferen╚Ť─â foarte u╚Öoar─â; 3. fig. delicate╚Ť─â a limbei.
nu├ín╚Ť─â f., pl. e (fr. nuance, d. nuer = nuancer, a nuan╚Ťa, d. nue = nuage, nour). Fel de coloare, diferen╚Ť─â ├«ntre gradele une─ş color─ş: ro╚Öiaticu e o nuan╚Ť─â de ro╚Ö, verzu─şu una de verde. Fig. Slab─â diferen╚Ť─â: nuan╚Ť─â ├«ntre op╚Ťiun─ş. Muz. Grad de for╚Ť─â sa┼ş de dulcea╚Ť─â a sunetelor.
nuan╚Ť├ęz v. tr. (fr. nuancer). Fac s─â treac─â gradat de la o nuan╚Ť─â la alta. Fig. Exprim diferen╚Ťele delicate: a-╚Ť─ş nuan╚Ťa cuget─ârile.
NUANȚA vb. a doza, a grada. (A-și ~ efectele.)
NUANȚĂ s. ton, (înv.) vopsea. (Material textil în mai multe ~.)
nuan╚Ť─â, semne de ~ v. dinamice, semne.
NU├üN╚Ü─é s. f. (cf. fr. nuance): valoare, varietate, aspect pe care-l poate ├«mbr─âca, ├«n anumite condi╚Ťii, o parte secundar─â de propozi╚Ťie sau o propozi╚Ťie subordonat─â, datorit─â elementelor introductive, datorit─â con╚Ťinutului lexical ╚Öi felului de formare a termenilor prin care sunt exprimate sau pe care ├«i determin─â, sau datorit─â topicii acestor unit─â╚Ťi etc. Se poate vorbi astfel despre o n. lexical─â sau despre o n. gramatical─â ce poate caracteriza, la un moment dat, o anumit─â unitate sintactic─â: la atributul adjectival se discut─â, de exemplu, despre mai multe n. lexicale (calitatea, cantitatea, ac╚Ťiunea, rela╚Ťia, originea, locul, timpul, materia, destina╚Ťia) ╚Öi gramaticale (posesia ÔÇô dependen╚Ťa, apartenen╚Ťa; subiectul, obiectul); la atributul substantival ├«n genitiv se vorbe╚Öte despre mai multe n. lexicale (materia, con╚Ťinutul, originea, calitatea, locul, timpul) ╚Öi gramaticale (posesia ÔÇô dependen╚Ťa, apartenen╚Ťa; subiectul, obiectul, denumirea, scopul, termenul calificat, termenul comparat, superlativul); la atributul pronominal ├«n genitiv se vorbe╚Öte despre mai multe n. gramaticale (posesia ÔÇô posesorul, obiectul posedat, dependen╚Ťa, apartenen╚Ťa; subiectul, obiectul); la atributul substantival ├«n dativ se discut─â despre mai multe n. lexicale (filia╚Ťia, vecin─âtatea, prietenia, du╚Öm─ânia) ╚Öi gramaticale (obiectul, scopul); la atributul pronominal ├«n dativ se vorbe╚Öte despre mai multe n. gramaticale (posesia ÔÇô posesorul, apartenen╚Ťa, dependen╚Ťa; subiectul, obiectul); la atributul substantival ├«n acuzativ se discut─â despre mai multe n. lexicale (materia, calitatea, con╚Ťinutul, originea, m─âsura, timpul, locul) ╚Öi gramaticale (posesia ÔÇô posesorul, obiectul posedat, dependen╚Ťa, apartenen╚Ťa; subiectul, obiectul, partitivul, rela╚Ťia, denumirea, scopul, compara╚Ťia, termenul calificat, termenul num─ârat, superlativul); la atributul pronominal ├«n acuzativ se vorbe╚Öte despre mai multe n. gramaticale (obiectul, posesia, dependen╚Ťa, partitivul, compara╚Ťia, termenul calificat); la atributul substantival apozi╚Ťional despre mai multe n. lexicale (numele, profesia, na╚Ťionalitatea, provincia de origine, ├«nsu╚Öirea) ╚Öi gramaticale (obiectul, termenul determinat); la atributul circumstan╚Ťial despre n. lexicale (timpul, cauza, condi╚Ťia ╚Öi concesia); la complemente despre n. lexicale (la complementul direct: m─âsura; la complementul indirect: locul ╚Öi condi╚Ťia; la complementul de agent: cauza ╚Öi instrumentul; la circumstan╚Ťialul de loc: modul, atribuirea ╚Öi excep╚Ťia; la circumstan╚Ťialul de timp: locul, modul, instrumentul, cauza, asocierea; la circumstan╚Ťialul de cauz─â: atribuirea, modul ╚Öi timpul; la circumstan╚Ťialul de scop: atribuirea; la circumstan╚Ťialul de mod: locul; la circumstan╚Ťialul instrumental: modul; la circumstan╚Ťialul condi╚Ťional: instrumentul, asocierea, modul ╚Öi timpul; la circumstan╚Ťialul sociativ: instrumentul ╚Öi modul; la circumstan╚Ťialul de rela╚Ťie: atribuirea ╚Öi timpul; la circumstan╚Ťialul de excep╚Ťie: modul; la circumstan╚Ťialul opozi╚Ťional: locul; la circumstan╚Ťialul cumulativ: asocierea); la elementul predicativ suplimentar despre n. lexicale (modul, determinarea atributiv─â); la subordonate despre mai multe n. lexicale (la completiva indirect─â: obiectul direct ╚Öi condi╚Ťia; la circumstan╚Ťiala de loc: modul; la circumstan╚Ťiala de mod: obiectul direct; la circumstan╚Ťiala de timp: condi╚Ťia; la circumstan╚Ťiala de cauz─â: obiectul indirect, timpul ╚Öi condi╚Ťia; la circumstan╚Ťiala condi╚Ťional─â: obiectul indirect ╚Öi timpul; la circumstan╚Ťiala final─â: obiectul indirect; la circumstan╚Ťiala consecutiv─â: timpul; la circumstan╚Ťiala concesiv─â: timpul; la circumstan╚Ťiala opozi╚Ťional─â: compara╚Ťia; la circumstan╚Ťiala de excep╚Ťie: cumulul ╚Öi modul). Nuan╚Ťele sunt deci ÔÇ×coloraturiÔÇŁ, valori secundare ale valorilor fundamentale ce caracterizeaz─â diversele unit─â╚Ťi sintactice din propozi╚Ťie ╚Öi din fraz─â, motiv pentru care nu este recomandabil (pentru evitarea disolu╚Ťiei defini╚Ťiilor ╚Öi a ├«ngreun─ârii acestora) ca ele s─â figureze pe acela╚Öi plan ├«n denumirea acestora (ca de exemplu: atribut subiectiv, obiectiv, final, temporal, cauzal, condi╚Ťional, concesiv etc.; complement indirect condi╚Ťional, complement de agent cauzal sau instrumental etc.; completiv─â indirect─â condi╚Ťional─â, cauzal─â condi╚Ťionat─â etc.) a╚Öa cum le g─âsim ├«n unele lucr─âri de gramatic─â ╚Öi culegeri de exerci╚Ťii.

Nuan╚Ťa dex online | sinonim

Nuan╚Ťa definitie

Intrare: nuan╚Ť─â
nuan╚Ť─â substantiv feminin
  • silabisire: nu-an-
Intrare: nuan╚Ťa
nuan╚Ťa verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: nu-an-