nouălea definitie

6 definiții pentru nouălea

NÓUĂLEA, NÓUA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optulea și al zecelea. ◊ Expr. A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii. Pe planul al nouălea, se spune despre ceva considerat neimportant, lăsat la o parte. – Nouă + le + a.
NÓUĂLEA, NÓUA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al optulea și al zecelea. ◊ Expr. A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii. Pe planul al nouălea, se spune despre ceva considerat neimportant, lăsat la o parte. – Nouă + le + a.
NÓUĂLEA, NÓUA num. ord. (Precedat de art. «al», «a») Care se află între al optulea și al zecelea. Clasificat al nouălea în clasă. ◊ (Cu valoare adjectivală, arătînd împreună cu substantivul determinat depărtarea) Mîndro, de dragostea noastră Răsărit-a pom în coastă... Mirosind a noua țară, A rujă ș-a scorțișoară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 70. ◊ Expr. A fi în al nouălea cer = a fi în culmea fericirii.
nóuălea (al ~) num. m., f. a nóua; al IX-lea/al 9-lea, a IX-a/a 9-a
nóuălea (precedat de al) num. m., f. a nóua
nóŭălea (al), nóŭa (a) num. ordinal (ea dift. D. noŭă, 9). Care e după al optulea: regimentu al noŭălea, al noŭălea regiment.

nouălea dex

Intrare: nouălea
nouălea numeral ordinal