Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

NOU, N├ôU─é, noi, adj., s. n. 1. Adj. F─âcut sau creat (relativ) de cur├ónd; care apare pentru prima dat─â. ÔŚŐ Lun─â nou─â = faz─â a Lunii c├ónd aceasta este ├«n conjunc╚Ťie ╚Öi c├ónd fa╚Ťa dinspre P─âm├ónt, nefiind luminat─â, este invizibil─â; timpul c├ónd Luna este ├«n aceast─â faz─â. Crai nou = nume popular dat Lunii ├«n prima ei faz─â (c├ónd are forma unei seceri sub╚Ťiri). Lumea nou─â = America. ÔŚŐ Expr. Ce mai (e) nou? ~ ce s-a mai ├«nt├ómplat ├«n ultima vreme? ÔÖŽ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anului ├«n curs sau a anului imediat anterior. 2. Adj. Care apare ├«n locul unui lucru, al unei fiin╚Ťe etc. mai vechi; de azi, contemporan, actual. 3. S. n. Element care apare la un moment dat ├«n procesul dezvolt─ârii unui fenomen ╚Öi se deosebe╚Öte fundamental de elementele vechi, pe care reu╚Öe╚Öte s─â le domine. 4. Adj. Care a fost executat sau cump─ârat de cur├ónd; care se afl─â ├«n bun─â stare; care nu a mai fost folosit sau a fost pu╚Ťin folosit. 5. Adj. Cu aspect ╚Öi con╚Ťinut schimbat; transformat ├«n bine; re├«nnoit, ref─âcut. ÔÖŽ Evoluat, perfec╚Ťionat. 6. Adj. Care s-a ivit de cur├ónd, recent. ÔŚŐ Expr. Lume nou─â! exclama╚Ťie familiar─â cu care ├«nt├ómpin─âm pe oaspe╚Ťii rari. 7. Adj. Care se adaug─â (├«ntr-o succesiune) la ceva (de acela╚Öi fel) ce exista de mai ├«nainte, care este ├«nc─â unul pe l├óng─â cel existent. ÔŚŐ Loc. adv. Din nou = ├«nc─â o dat─â, iar─â╚Öi, iar. 8. Adj. Lipsit de experien╚Ť─â, neexperimentat (din cauza absen╚Ťei unei practici suficiente). [Pl. ╚Öi: (f.) nou─â] ÔÇô Lat. novus, -a.
NOU, N├ôU─é, noi, adj. I. 1. F─âcut sau creat (relativ) de cur├ónd; care apare pentru prima dat─â. ÔŚŐ Lun─â nou─â = faz─â a Lunii c├ónd aceasta este ├«n conjunc╚Ťie ╚Öi c├ónd fa╚Ťa dinspre P─âm├ónt, nefiind luminat─â, este invizibil─â; timpul c├ónd Lun─â este ├«n aceast─â faz─â. Crai nou = nume popular dat Lunii ├«n prima ei faz─â (c├ónd are forma unei seceri sub╚Ťiri). (Azi rar) Lumea nou─â = America. ÔŚŐ Expr. Ce mai (e) nou? = ce s-a mai ├«nt├ómplat ├«n ultima vreme? ÔÖŽ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anului ├«n curs sau a anului imediat anterior. 2. Care apare ├«n locul unui lucru, al unei fiin╚Ťe etc. mai vechi; de azi, contemporan, actual. ÔÖŽ (Substantivat, n.) Element care apare la un moment dat ├«n procesul dezvolt─ârii unui fenomen ╚Öi care, ├«n lupt─â cu elementele vechi, iese ├«nving─âtor. 3. Care a fost executat sau cump─ârat de cur├ónd; care se afl─â ├«n bun─â stare; care nu a mai fost folosit sau a fost pu╚Ťin folosit. 4. Cu aspect ╚Öi con╚Ťinut schimbat; transformat ├«n bine; re├«nnoit, ref─âcut. ÔÖŽ Evoluat, perfec╚Ťionat. 5. Care s-a ivit de cur├ónd, recent. ÔŚŐ Expr. Lume nou─â! exclama╚Ťie familiar─â cu care ├«nt├ómpin─âm pe oaspe╚Ťii rari. 6. Care se adaug─â (├«ntr-o succesiune) la ceva (de acela╚Öi fel) ce exista de mai ├«nainte, care este ├«nc─â unul pe l├óng─â cel existent. ÔŚŐ Loc. adv. Din nou = ├«nc─â o dat─â, iar─â╚Öi, iar. II. Lipsit de experien╚Ť─â, neexperimentat (din cauza absen╚Ťei unei practici suficiente). [Pl. ╚Öi: (f.) nou─â] ÔÇô Lat. novus, -a.
NOU, NOU─é, pl. m. noi, pl. f. noi ╚Öi nou─â, adj. I. 1. F─âcut sau creat de cur├«nd, care a ap─ârut, s-a n─âscut de cur├«nd, care apare pentru prima dat─â. Satele noi au ╚Öcoli; au medici ╚Öi pov─â╚Ťuitori. SADOVEANU, M. C. 111. Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi ╚Öi nou─â toate. EMINESCU, O. I 194. Dragostea din ce-i f─âcut─â?... ÔÇô Din omul cu vorb─â mult─â; Zice-o vorb─â, zice dou─â, ├«ndat─â-i dragoste nou─â! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 80. ÔŚŐ (Ast─âzi rar) Lumea nou─â = nume dat continentului american; America. ÔŚŐ (Adverbial) Nou-n─âscut = copil care s-a n─âscut de cur├«nd. ÔŚŐ Loc. adv. Din nou sau (regional) de nou = a) ├«nc─â o dat─â, iar, iar─â╚Öi; ├«n continuare. Veni-vor r├«ndunele din nou ├«n prim─âvar─â. CO╚śBUC, P. II 192. Hai ╚Öi noi la craiul, drag─â, ╚śi s─â fim din nou copii, Ca norocul ╚Öi iubirea S─â ne par─â juc─ârii. EMINESCU, O. I 100. Iar se-nduio╚Öa, Dar de nou se st─âp├«nea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 489; b) (neobi╚Önuit) recent, de cur├«nd. Ramure de industrii, sau vechi, na╚Ťionale, sau din nou introduse. ODOBESCU, S. II 101. ÔŚŐ Expr. Ce mai (e) nou? = ce s-a mai ├«nt├«mplat ├«n ultima vreme? ÔÖŽ (Despre produse agricole, viticole etc.) Din recolta anului ├«n curs. Cartofi noi. Vin nou. 2. Care apare ├«n locul unui lucru mai vechi; de azi, contemporan, actual. Pe linia dreapt─â a razei solare ├Än zare Nou drum s-a deschis pentru mine. BENIUC, V. 144. C─âpitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuv├«nt al noului s─âu ╚Öef. REBREANU, R. II 227. ╚śtiin╚Ťa nou─â... a continuat zdrobirea lumii vechi. B─éLCESCU, O. II 9. ÔŚŐ Anul nou = ziua de 1 ianuarie. Lun─â nou─â (sau crai nou) = luna ├«n prima ei faz─â, c├«nd are forma unei seceri sub╚Ťiri. Ro╚Öii, ca o lun─â nou─â, Ai tu hainele sub╚Ťiri, Lungi ╚Öi f─âr─â-mpodobiri, Iar pe t├«mplele-am├«ndou─â Por╚Ťi, str─âlucitori de rou─â, Trandafiri. CO╚śBUC, P. I 218. 3. Cu aspect ╚Öi con╚Ťinut schimbat; transformat (├«n bine). V. ├«nnoit. Viitorul e al t─âu... suspin─â Cocor ╚Öi z├«mbi ├«n el nenum─âratelor icoane pe care le adunase din r─ât─âcirile prin ╚Ťara nou─â a socialismului. SADOVEANU, M. C. 211. Vegheaz─â-n noi porniri de via╚Ť─â nou─â ╚śi nici nu ╚Ötim cum izbucnesc deodat─â. IOSIF, P. 15. Din idealurile voastre, O vis─âtori fl─âm├«nzi ╚Öi goi, Vor r─âs─âri ca ni╚Öte astre, Senine lumi cu oameni noi. DEMETRESCU, O. 81. ÔÖŽ Evoluat, perfec╚Ťionat. C─âci ├«ntreb, la ce-am ├«ncepe s─â-ncerc─âm ├«n lupt─â dreapt─â A turna ├«n form─â nou─â limba veche ╚Öi-n╚Ťeleapt─â? EMINESCU, O. I 137. 4. Recent, care s-a ivit de cur├«nd; p. ext. altfel, alt. Pentru morar, de altfel, Nastasia era un ghimpe mai pu╚Ťin ascu╚Ťit dec├«t preocup─ârile ╚Öi necazurile noi ce i se iscaser─â deodat─â ├«n acel ├«nceput de toamn─â. SADOVEANU, M. C. 155. Unul din ei veste╚Öte ├«mp─âratului despre venirea noilor pe╚Ťitori. CREANG─é, P. 83. ÔŚŐ Expr. Lume nou─â! exclama╚Ťie cu care ├«nt├«mpin─âm pe oaspe╚Ťii rari. II. F─âcut sau cump─ârat de cur├«nd; care nu a mai fost folosit, ne├«ntrebuin╚Ťat, ne├«nceput, intact; ├«n bun─â stare, neuzat. Rochia era nou─â, p─âl─âria nou─â, nou colierul de cristal. C. PETRESCU, C. V. 168. Alt om venea dinspre t├«rg cu un car nou, ce ╚Öi-l cump─ârase chiar atunci. CREANG─é, P. 40. Vezi badea cum se duce Cu c─âma╚Öa lui cea nou─â, Cu inima rupt─â-n dou─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 113. ÔŚŐ Loc. adj. Nou-nou╚Ť (sau, rar, nou-noule╚Ť) = foarte nou; ne├«ntrebuin╚Ťat, nepurtat. ├Ämbr─âcat ├«ntr-un cojoc nou-nou╚Ť. SBIERA, P. 9. Mai g─âsii ╚Öi alte haine cu totul de aur ╚Öi noi-noule╚Ťe. GORJAN, H. II 55. ÔÖŽ (Despre cuvinte, expresii etc.) Intrat de cur├«nd ├«n limb─â. Termeni noi. ÔÖŽ Proasp─ât. Munteanca sim╚Ťea ╚Öi ea ├«n n─âri, ca s─âlb─ât─âciunile p─âdurilor, mireasm─â de ap─â nou─â. SADOVEANU, B. 120. ╚Ü─âr├«na era muma lui [Anteu]; ╚Öi avea darul c─â, de c├«te ori va osteni ╚Öi-l va tr├«nti cineva, de at├«tea ori muma lui s─â-i dea puteri noi. ISPIRESCU, U. 61. N-am v─âzut verde frunzu╚Ť─â Ca la m├«ndra-n gr─âdinu╚Ť─â; C├«t o ninge, c├«t o plou─â, Ea e tot m├«ndr─â ╚Öi nou─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 21. III. Lipsit de experien╚Ť─â, neexperimentat. E nou ├«n meserie.
Ánul Nou (sărbătoare) s. propriu m., g.-d. Ánului Nou
nou1 adj. m., f. nóuă; pl. m. și f. noi
*nou2 s. n., art. n├│ul
nou-n─âsc├║t adj. m., s. m., pl. nou-n─âsc├║╚Ťi, art. nou-n─âsc├║╚Ťii; adj. f., s. f. nou-n─âsc├║t─â, g.-d. art. nou-n─âsc├║tei, pl. nou-n─âsc├║te
nou-no├║╚Ť (fam.) adj. m., pl. noi-no├║╚Ťi; f. n├│u─â-no├║╚Ť─â, pl. noi-no├║╚Ťe
nou-ven├şt adj. m., s. m., pl. nou-ven├ş╚Ťi, art. nou-ven├ş╚Ťii; adj. f., s. f. nou-ven├şt─â, g.-d. art. nou-ven├ştei, pl. nou-ven├şte
n├│u─â2 adj., pr. v. nou1, noi
N├│ul Testam├ęnt (parte a Bibliei) s. propriu n.
Ánul Nou s. pr. m., g.-d. art. Ánului Nou
nou adj. m., art. n├│ul, pl. noi, art. noii; f. sg. n├│u─â, g.-d. art. noii, pl. noi
nou-n─âsc├║t adj. m., s. m., pl. nou-n─âsc├║╚Ťi, art. nou-n─âsc├║╚Ťii; f. sg. nou-n─âsc├║t─â, g.-d. art. nou-n─âsc├║tei, pl. nou-n─âsc├║te
nou-no├║╚Ť adj. m., pl. noi-no├║╚Ťi; f. sg. nou─â-no├║╚Ť─â, pl. noi-no├║╚Ťe
nou-ven├şt adj. m., s. m., pl. nou-ven├ş╚Ťi, art. nou-ven├ş╚Ťii; f. sg. nou-ven├şt─â, g.-d. art. nou-ven├ştei, pl. nou-ven├şte
N├│ul Testam├ęnt s. pr. n.
NOU adj. 1. inutilizat, nefolosit, ne├«ntrebuin╚Ťat, neutilizat, neuzat. (O tigaie ~.) 2. v. nepurtat. 3. v. perfec╚Ťionat. 4. v. neologic. 5. v. recent. 6. v. original. 7. v. actual.
NOU adj. v. desfundat, des╚Ťelenit.
NOU-NĂSCÚT s. v. sugar.
Nou Ôëá vechi
n├│u (n├│u─â), adj. ÔÇô Recent, proasp─ât, t├«n─âr. ÔÇô Mr. nou, noau─â, megl. nou, nou─â, istr. now, nowe. Lat. n┼Źvus (Pu╚Öcariu 1192; Candrea-Dens., 1246; REW 5972), cf. it. nuovo (sard. nou), prov. nueu, fr. neuf, sp. nuevo, port. nono. ÔÇô Der. noutate, s. f. (╚Ötire proasp─ât─â, inova╚Ťie, schimbare), care poate fi ├«n egal─â m─âsur─â der. intern cu suf. -tate sau reprezentant al lat. n┼Źv─şt─ütem (Pu╚Öcariu 1194; Candrea-Dens., 1247); ├«noi, vb. (a renova, a ├«mprosp─âta; a repune; a repeta; a reface; ├«nv., a purifica, a reface o biseric─â; refl., a ├«mbr─âca pentru prima oar─â ceva); ├«noitur─â, s. f. (├«nv., restaurare, reabilitare, inova╚Ťie); ├«noitor, s. m. (├«nv., inovator); re├«noi, vb. (a renova, a repeta), crea╚Ťie improprie; pre(├«)noi, vb. (a renova); pre(├«)noitor, adj. (renovator, reformator). Novitale, s. f. pl. (nout─â╚Ťi de ultim─â or─â), din it. novit├á, probabil prin intermediul ngr., este ├«nv. (sec. XIX).
NOU1 adv.: Din ~ a) de la început; b) încă o dată; iarăși. /<lat. novus
NOU2 n. art. 1) Ceea ce a apărut de curând. 2) filoz. Element progresist care apare în procesul dezvoltării. /<lat. novus
NOU3 n├│u─â (noi) (├«n opozi╚Ťie cu vechi) 1) Care este f─âcut de cur├ónd; care exist─â de pu╚Ťin timp; proasp─ât; recent. ÔŚŐ ~-nou╚Ť absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului ├«n curs. P├óine nou─â. 3) ╚Öi fig. Care exist─â de pu╚Ťin timp; recent. Carte nou─â. ÔŚŐ Lun─â nou─â a) luna ├«n faza ei ini╚Ťial─â, ├«n form─â de secer─â sub╚Ťire; b) timpul c├ót dureaz─â aceast─â faz─â. (Copil) ~-n─âscut (copil) care s-a n─âscut de cur├ónd. Ce mai (e) ~? ce nout─â╚Ťi mai sunt? Nimic ~ nici un fel de nout─â╚Ťi. 4) (despre persoane) Care a venit undeva de cur├ónd (╚Öi este ├«nc─â necunoscut sau pu╚Ťin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai ├«nainte. Metod─â nou─â. 6) Care difer─â (├«n mod esen╚Ťial) de ceea ce a fost ├«n trecut. Vremuri noi. 7) Care ╚Ťine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehnic─â nou─â. 8) (├«naintea unui substantiv) Care prin calit─â╚Ťile sale aminte╚Öte de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adaug─â la cele de mai ├«nainte. For╚Ťe noi. /<lat. novus
Britania f. 1. (Marea), regat coprinz├ónd: Anglia, Wales, Sco╚Ťia ╚Öi Irlanda, ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 117 comitate cu 47 mil. loc.; cap. Londra. Colonii cu 275 mil. loc.; 2. (Noua), numele posesiunilor engleze ├«n America de N. (Britanic).
Columbia f. 1. ╚Ťar─â ├«ntins─â ├«n America meridional─â, republic─â fundat─â ├«n 1811 de Bolivar ╚Öi ├«mp─âr╚Ťit─â la 1831 ├«n 3 republice: Statele-Unite ale Columbiei, Equatorul ╚Öi Venezuela; 2. (Statele-Unite ale Columbiei), odinioar─â (Noua-Grenada) republic─â ├«n America de S., la S.-E, de marea Antilelor: 6 mil. loc., coprinz├ónd istmul de Panama, str─âb─âtut de lan╚Ťul Anzilor, cu cap. Santa Fe-de-Bogota; 3. district federal ├«n Statele-Unite cu cap. Washington: 480.000 loc.
Irlanda f. 1. una din Insulele Britanice spre apus de Anglia, de care o separ─â Marea Irlandei: 5 mil. loc. Cap. Dublin; 2. (Marea), partea Oceanului Atlantic ├«ntre Anglia, Irlanda ╚Öi Sco╚Ťia; 3. (Noua) insul─â ├«n Melanezia (Irlandez). V. Sinfeiner.
Moldova-Nou─â f. sau Bo╚Öneag, comun─â rural─â ├«n Banat, ├«n jude╚Ťul Cara╚Ö-Severin, cu 4397 loc. din cari 4115 Rom├óni.
nou a. 1. care este de un timp scurt: vin nou, haine noi; 2. care a ap─ârut de cur├ónd: carte nou─â; 3 care nu era cunoscut sau admis: idee nou─â; 4. lipsit de experien╚Ť─â: lucr─âtor nou. [Lat. NOVUS]. ÔĽĹ adv. de cur├ónd: nou-n─âscut; din nou, ├«nc─â odat─â.
Nou-Orleans n. oraș în Statele-Unite, pe Mississipi: 380.600 loc.
Noua-Caledonia f. V. Caledonia.
Noua-Grenada f. V. Grenada.
Noua-Guinea f. V. Guinea.
Noua-Olanda f. V. Australia.
Noua-Sco╚Ťia f. V. Sco╚Ťia.
Severin n. 1. (Cetatea), ora╚Ö vechiu, fosta cap. a Olteniei, azi Turnu-Severin; 2. cetate ├«ntemeiat─â de regii unguri pe la 1230 ╚Öi comandat─â de un dreg─âtor ungur numit Ban; 3. (╚Üara), numele Olteniei ├«n sec. XIII; 4. (Noul), episcopie cu re╚Öedin╚Ťa ├«n R├ómnicul V├ólcii ╚Öi a c─ârii autoritate se ├«ntinde peste toat─â Oltenia.
Târșor (Nou și Vechiu) n. numele a două comune în jud. Prahova cu o mânăstire zidită în 1672 de Antonie Vodă. Penitenciar militar.
╚Üara-Nou─â f. insul─â englez─â ├«n fa╚Ťa golfului St. Lauren╚Ťiu: 270.000 loc, cu cap. St. John. Pesc─ârii.
Zelanda f. 1. provincie a Olandei, între Meuza și Escauta: 243.000 loc. Cap. Middelburg; 2. (Noua), colonie engleză în Oceania: 1.218.000 loc. (Zelandez).
no┼ş, n├│┼ş─â adj., pl. f. (est) no┼ş─â, din *no┼şe ╚Öi (vest) no─ş (lat. n┼Ćvus, vgr. n├ęos, scr. nava-s, germ. neu, vsl. nov┼ş; it. nuovo, sard. nou, nova, pv. nueu, nova, fr. neuf, neuve, sp. nuevo, pg. novo. V. iznoav─â). Care exist─â de pu╚Ťin timp, care e decur├«nd, care nu era ╚Ötiut ├«n ainte: carte no┼ş─â, ha─şne no┼ş─â, vin no┼ş, ide─şe no┼ş─â. Care urmeaz─â dup─â al╚Ťi─ş sa┼ş altele de acela╚Ö─ş fel: elev─ş no─ş, no┼ş rege, no┼ş guvern. Novice, care sÔÇÖa apucat cur├«nd de lucru: lucr─âtor no┼ş, Lumea no┼ş─â, America. Lume no┼ş─â, oamen─ş de cur├«nd veni╚Ť─ş, oaspe╚Ť─ş. O no┼ş─â lume, alt-fel de v─şa╚Ť─â, alte orizontur─ş. Cuvinte no┼ş─â, cuvinte uzitate de cur├«nd. Om no┼ş, om care sÔÇÖa ridicat singur, om f─âr─â str─âmo╚Ö─ş ilu╚Ötri ╚Öi a devenit ilustru de cur├«nd: Cicerone era un om no┼ş printre nobili─ş roman─ş. Adv. De cur├«nd: no┼ş n─âscut, no┼ş c─âs─âtorit─â (dar ╚Öi adj.: no┼ş n─âscut). Din no┼ş, ─şar, ├«ncÔÇÖo dat─â. V. vech─ş.
nou adj. v. DESFUNDAT. DESȚELENIT.
NOU adj. 1. nefolosit, ne├«ntrebuin╚Ťat, neutilizat, neuzat. (O tigaie ~.) 2. nepurtat. (Haine ~.) 3. evoluat, perfec╚Ťionat. (Un model ~ de ma╚Öin─â.) 4. (LINGV.) neologic, (rar) neologistic. (Cuvinte ~.) 5. recent, (fig.) proasp─ât. (╚śtire ~; ran─â ~.) 6. original, (livr. fig.) inedit. (Spectacol, procedeu ~.) 7. actual, contemporan, modern, recent. (Preocup─âri ~ ├«n tehnica de calcul.)
NOU-NĂSCUT s. prunc, sugaci, sugar, (înv. și pop.) plod, (înv. și reg.) cocon, poroboc, sugător, (Mold. și Transilv.) cocă, (fam.) bebe.
NOU. Subst. Nou, noutate; prospe╚Ťime. Modernism, modernitate. Actualitate, contemporaneitate, prezent. ╚śtire, veste, novita (├«nv.), nuvel─â (├«nv.). Mod─â, vog─â (fran╚Ťuzism). Modernizare, actualizare, ├«nnoire, inovare, inova╚Ťie, nova╚Ťie (rar), inven╚Ťie, inventare; ├«mprosp─âtare, regenerare (fig.), primenire (fig.), primenit (fig.); re├«nnoire, renovare, renova╚Ťie, re├«mprosp─âtare. Neo- (neorealism; neoromantism; neocolonialism). Inventator, inovator. Adj. Nou, nou╚Ť (dim.), nou-nou╚Ť, nou-noule╚Ť (rar); original, inedit; proasp─ât, recent; modern, la mod─â. Actual, contemporan. Modernizat, ├«nnoit, ├«mprosp─âtat, regenerat (fig.), primenit (fig.); re├«nnoit, renovat. Modernizator (rar), ├«nnoitor (rar), inovator, novator (livr.); renovator. Neo- (neogotic; neopozitivist; neorealist). Vb. A fi nou, a fi inedit (f─âr─â precedent, original). A actualiza. A moderniza, a ├«nnoi, a inova, a ├«mprosp─âta, a regenera (fig.), a primeni (fig.); a re├«nnoi, a renova, a re├«mprosp─âta. A se ├«nnoi, a se ├«mprosp─âta, a se regenera (fig.), a se primeni (fig.). Adv. Actualmente, ├«n prezent, acum; actual; ├«n pas cu vremea. V. descoperire, mod─â, prezent, refacere, timp.
nou adj. ├«n sint. mai nou Mai de cur├ónd ÔŚŐ ÔÇ×Va fi perioada ├«n care scurtele din blan─â crea╚Ť─â (ondulat─â, cum mai nou am aflat c─â i se spune) [...] vor putea fi purtate cu dezinvoltur─â [...]ÔÇŁ S─âpt. 19 X 84 p. 8. ÔŚŐ ÔÇ×Pictorul S. V. prefer─â, mai nou, peni╚Ťa.ÔÇŁ Ora 2 XI 93 p. 4; v. ╚Öi brebanian (din mai + nou)
muzic─â nou─â v. modern─â, muzic─â.
A NOVO (lat.) din nou; ├«nc─â o dat─â ÔÇô Afacere judiciar─â trimis─â a novo ├«n fa╚Ťa altei instan╚Ťe.
BREBU NOU, com. în jud. Caraș-Severin; 711 loc. (1991).
CHINA NOU─é (HSINHUA, SINHUA), agen╚Ťie de pres─â a R.P. Chinez─â, cu sediul central ├«n Beijing. ├Änfiin╚Ťat─â ├«n 1937, a fost reorganizat─â ca agen╚Ťie de stat ├«n 1949.
CIUPERCENII NOI, com. în jud. Dolj; 6.346 loc. (1991).
ECCE ITERUM CRISPINUS (lat.) iat─â-l din nou pe Crispinus ÔÇô Iuvenal, ÔÇ×SatiraeÔÇŁ, IV, 1. Crispinus din Carpos, favoritul ├«mp─âratului Domi╚Ťian, parvenit ╚Öi corupt, era detestat la Roma. Exclama╚Ťia indic─â revenirea ├«n conversa╚Ťie a numelui unei persoane antipatizate.
ERA NOU─é, publica╚Ťie politic─â ╚Öi literar─â a grup─ârii ÔÇ×JunimeaÔÇŁ; a ap─ârut, s─âpt─âm├ónal, la Ia╚Öi (1889-1900, cu ├«ntreruperi). A fost ├«ntemeiat─â ╚Öi condus─â de P. Th. Missir, A.C. Cuza, N. Volenti ╚Öi E. Ionescu.
FRĂTĂUȚII NOI, com. în jud. Suceava, pe râul Suceava; 5.292 loc. (1995).
LETCA NOU─é, com. ├«n jud. Giurgiu, situat─â ├«n C├ómpia G─âvanu-Burdea, pe r├óul Bratilov; 3.774 loc. (2000). ├Äntre 17 febr. 1968 ╚Öi 23 ain. 1981 a f─âcut parte din jud. Ilfov. Bisericile cu acela╚Öi hram ÔÇô Sfin╚Ťii ├Ämp─âra╚Ťi Constantin ╚Öi Elena ÔÇô ├«n satele L.N. (1860) ╚Öi Letca Veche (1880).
LOPADEA NOUĂ, com. în jud. Alba, situată în Pod. Târnavelor; 3.164 loc. (2000). Centru viticol. În satul L.N., atestat documentar în perioada 1202-1203, au fost descoperite vestigiile unei așezări din Epoca bronzului și din Hallstatt. Biserica de lemn Sf. Theodor Tiron (1733, cu modificări din 1847 și 1955 și picturi interioare din sec. 18), în satul Băgău.
LUMEA NOUĂ, ziar socialist, organ al Partidului Social-Democrat din România (nov. 1894-ocf. 1900). Colaboratori: C. Mille, I. Nădejde, G. Diamandy, I.C. Frimu, C.Z. Buzdugan, C. Dobrogeanu-Gherea ș.a.
MACTE, NOVA VIRTUTE, PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slav─â ╚Ťie, copile, pentru noua ta fapt─â de vitejie, a╚Öa se ajunge la stele ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, IX, 641. Cuvinte de ├«mb─ârb─âtare pe care Apolo le adreseaz─â lui Ascanius, ├«n r─âzboiul troienilor cu latinii. P. ext. ├Ändemn la o ac╚Ťiune hot─âr├óte, ie╚Öit─â din comun.
MOLDOVA NOU─é, ora╚Ö ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, la poalele M-╚Ťilor Locvei, port pe stg. Dun─ârii; 14.818 loc. (2000). Expl. de calcar, de min. complexe, pirite cuprifere, min. de fier. Prelucr. piritei. Repara╚Ťii de nave fluviale. Centru pomi-viticol. Muzeu cu sec╚Ťii de istorie, arheologie, etnografie, art─â popular─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele naturii. Rezerva╚Ťie forestier─â ╚Öi botanic─â Valea Mare (400 ha). Men╚Ťionat documentar ca sat ├«n 1717; declarat ora╚Ö ├«n 1968. Biseric─â romano-catolic─â (1780).
MO╚śNI╚ÜA NOU─é, com. ├«n jud. Timi╚Ö, situat─â ├«n C├ómpia Timi╚Öului, pe dr. r├óului Timi╚Ö; 3.840 loc. (2000). Halt─â de c. f. (Urseni).
NEUE WEG [n├│j╔Ör vek], cotidian de limb─â german─â din Rom├ónia; ini╚Ťial ca organ al Consiliului Na╚Ťional al Frontului Democra╚Ťiei ╚Öi Unit─â╚Ťii Socialiste. Apare la Bucure╚Öti (mart. 1949-dec. 1992). Din ian. 1993 este continuat de cotidianul ÔÇ×Allgemeine Deutsche Zeitung f├╝r Rum├ĄnienÔÇŁ, editat de Funda╚Ťia pentru promovarea literaturii germane ├«n Rom├ónia.
NEW BRITAIN [nju: br├ştn] (NOUA BRITANIE), insul─â ├«n arh. Bismarck (Melanezia), ├«n componen╚Ťa statului Papua-Noua Guinee; 36,7 mii km2. Ora╚Ö pr.: Rabaul. Relief vulcanic. Alt. max.: 3.334 m (vf. Ulawun). Clim─â ecuatorial─â umed─â. ╚Ü─ârm cu bariere de corali. Fluturi uria╚Öi. Palmieri de cocos, cacao, cafea. P─âduri virgine.
NEW IRELAND [nju: ├íj╔Öl╔Önd] (NOUA IRLAND─é), insul─â vulcanic─â ├«n arh. Bismarck (Melanezia), ├«n NE ins. New Britain, ├«n componen╚Ťa statului Papua-Noua Guinee; 9,6 mii km2; lungime: 320 km. Ora╚Öe pr.: Kavieng, Logia, Lambu, Taron. Relief muntos, cu alt. max. de 2.399 m (M-╚Ťii Hans Meyer). Clim─â ecuatorial─â. ╚Ü─ârm m─ârginit de corali. Pescuit. Cacao. Descoperit─â (1616) de navigatorii olandezi Jakob le Maire ╚Öi Willem Schouten; protectorat acordat Australiei (1919-1946) a intrat ├«n componen╚Ťa statului Papua-Noua Guinee (din 1975).
NIL NOVI SUB SOLE (lat.) nimic nou sub soare ÔÇô Solomon, ÔÇ×EclasiatulÔÇŁ, 1, 10.
NOILE HEBRIDE (NEW HEBRIDES [nju; h├ębridi:z] sau NOUVELLES HEBRIDES [n├║vel ebr├şd]), arhipelag vulcanic ├«n Oc, Pacific (Melanezia), ├«ntre Noua Caledonie ╚Öi Fiji, parte component─â a statului Vanuatu; 14,8 mii km2. Ins. pr.: Espiritu Santo, Makelula, Efate, Erromango, Ambrim. Ora╚Ö pr.: Port Villa. Relief muntos (1.888 m alt.) cu vulcani activi. Clim─â tropical─â umed─â. Cafea, cacao, bumbac, trestie de zah─âr, nuci de cocos. Descoperite ├«n 1606 de navigatorul portughez Petro Fernandes de Queir├│s, N.H. devin ├«n 1906 condominium anglo-francez; ├«n 1977 dob├óndesc autonomie intern─â ╚Öi ├«╚Öi proclam─â (iul. 1980) independen╚Ťa de stat sub numele de Vanuatu.
NON NOVA, SED NOVE (lat.) nu lucruri noi, ci ├«ntr-un chip nou ÔÇô Originalitatea unei opere literare const─â ├«n maniera proprie, inedit─â de tratare nu noutatea subiectului.
NOUA, cultură de la sfârșitul Epocii Bronzului (sec. 14-sec. 12 î. Hr.), răspândită în Moldova, Transilvania, Muntenia de est și Dobrogea. Numită astfel după o suburbie a Brașovului, unde au fost descoperite primele urme caracteristice ale acestei culturi.
NOUA BRITANIE v. New Britain.
NOUA CALEDONIE (NOUVELLE-CAL├ëDONIE [nuv├ęl kaledon├ş]), arhipelag ├«n SV Oc. Pacific (Melanezia), situat la c. 1.500 km NE de ╚Ť─ârmul Australiei; 19,1 mii km2. Format din insula cu acela╚Öi nume (16,7 mii km2), cu relief muntos (alt. max.: 1.628 m, vf. Mont Pani├ę) ╚Öi alte insule mici (B├ęlep, ├Äle des Pins, Walpole, Lifou, Mar├ę, Ouv├ęa ÔÇô ultimele trei f─âc├ónd parte din arh. Loyaut├ę). Centrul ad-tiv: Noume├í. Clim─â subecuatorial─â. Populat de melanezieni, polinezieni, indonezieni, europeni ╚Ö.a. Expl. de nichel (25% din rezervele mondiale, locul 4 ├«n lume), crom, fier, mangan ╚Öi cobalt. Culturi de bumbac, trestie de zah─âr, orez, cafea. Cre╚Öterea animalelor. Pescuit. ├Äntreprinderi alimentare, de ciment, metalurgie neferoas─â. Descoperit─â, ├«n 1774, de James Cook, devine posesiune francez─â ├«n 1853. Colonie penitenciar─â (1864-1896), unde au fost trimi╚Öi, ca deporta╚Ťi politici, militan╚Ťi ai Comunei din Paris. Din 1958, ÔÇ×teritoriu de peste m─âriÔÇŁ al Fran╚Ťei. ├Än urma unui referendum na╚Ťional (1998), ├«nt─ârit printr-un acord ├«ntre popula╚Ťia melanezian─â ╚Öi cea de origine european─â, s-a stabilit o perioad─â de tranzi╚Ťie de 20 de ani, care va fi urmat─â de un vot pentru independen╚Ť─â.
NOUA CRITIC─é 1. Orientare ├«n critica anglo-american─â interbelic─â (ÔÇ×New CriticismÔÇŁ) caracterizat─â printr-o mare aten╚Ťie acordat─â analizei de text (ÔÇ×close readingÔÇŁ), ├«ndeosebi sub raport semantic. Reprezentan╚Ťi: I.A. Richards, T.S. Eliot, W. Empston, Y. Winters ╚Ö.a. 2. Mi╚Öcare din literatura francez─â de dup─â al doilea r─âzboi mondial (ÔÇ×Nouvelle critiqueÔÇŁ), orientat─â spre valorizarea literaturii ca fapt de limbaj ╚Öi ╚Öi de comunicare, spre abordarea ei structural─â, semiotic─â, fenomenologic─â, tematic─â, sociologic─â etc. Reprezentan╚Ťi: M. Foucault, R. Barthes, J. Derrida, Tv. Todorov, J. Kristeva, Ph. Sollers, G. Genette, G. Poulet, J.-P. Richard ╚Ö.a. A fost contestat─â de sus╚Ťin─âtorii criticii universitare, lansoniene (R. Picard).
NOUA GUINEE (IRIAN), insul─â ├«n V Oc. Pacific, la N de Australia, de care este separat─â prin str. Torres, a doua din lume ca supr., dup─â Groelanda; 884,8 mii km2. Str─âb─âtut─â pe direc╚Ťia NV-SE de culmi muntoase ├«nalte, dispuse ├«n dou─â ╚Öiruri principale, desp─âr╚Ťite de depr. alungite. Alt. max.: 5.030 m (Puncak Jaya). ├Än S, o c├ómpie ml─â╚Ötinoas─â drenat─â de numeroase r├óuri ╚Öi fluvii (Fly, Digul, Pulau ╚Ö.a.); clim─â ecuatorial─â ├«n N ╚Öi subecuatorial─â ├«n S. P─âduri ecuatoriale, iar la peste 2.300 m alt., savane. Faun─â variat─â, cu numeroase endemisme. Expl. de petrol, c─ârbune, minereuri auroargentifere ╚Öi cuprifere. Zona interioar─â este greu accesibil─â. Partea occidental─â a insulei apar╚Ťine Indoneziei (Irian Jaya), iar ├«n E se afl─â statul Papua-Noua Guinee. Ora╚Öe pr.: Jayapura (Indonezia), Port Moresby, Lae, Madang, Wewak (Papua-Noua Guinee).
NOUA IRLAND─é v. New Ireland.
NOUA OBIECTIVITATE (germ. Neue Sachlichkeit), termen creat ├«n jurul anului 1920 pentru a desemna reac╚Ťia ├«mpotriva expresionismului ╚Öi interesul acordat reprezent─ârii realiste a subiectului. Cei mai proeminen╚Ťi reprezentan╚Ťi ai ei au fost O. Dix ╚Öi G. Grosz.
NOUA SCO╚ÜIE (NOVA SCOTIA [n├│uv╔Ö sk├│u╩â╔Ö]) 1. Peninsul─â ├«n SE Canadei, ├«ntre G. Fundy, Oc. Atlantic, str. Northumberland ╚Öi G. Sf. Lauren╚Ťiu, legat─â de continent prin istmul Chignecto; 44 mii km2; lungime: 605 km; l─â╚Ťime: 80-160 km. Relief colinar cu alt. medie 200 m. Climat temperat-oceanic. P─âduri. Hidroenergie. Pescuit. 2. Provincie ├«n SE Canadei, ├«n peninsula omonim─â; 55,5 mii km2; 947,9 mii loc. (1997). Centrul ad-tiv: Halifax. Expl. de min. de fier, de c─ârbuni, plumb, argint, zinc, baritin─â, gips. Expl. ╚Öi prelucr. lemnului. Culturi de cartofi; pomicultur─â. Cre╚Öterea intensiv─â a ovinelor ╚Öi bovinelor. Pescuit.
NOUL AMSTERDAM v. New York.
NOUL ROMAN (├«n fr. nouveau roman), mi╚Öcare literar─â (deceniile 6-7 ale sec. 20) care reune╚Öte scriitori ce refuz─â romanul tradi╚Ťional. Termenul a fost introdus de scriitorul francez Alain Robbe-Grillet (ÔÇ×Pentru un nou romanÔÇŁ), pentru a denumi un model de roman diferit de cel tradi╚Ťional ╚Öi ├«n special de cel psihologic, datorit─â renun╚Ť─ârii la conflict ╚Öi la personaje (caractere), c─ârora le ia locul descrierea obiectual─â. A mai fost denumit roman al privirii ╚Öi antiroman. Reprezentan╚Ťi: A. Robbe-Grillet, M. Butor, Natalie Sarraute, Cl. Simon ╚Ö.a.
NOUL TESTAMENT, a doua parte a ÔÇ×BiblieiÔÇŁ, av├ónd 27 de c─âr╚Ťi, elaborat─â ├«n sec. 1-4 d. Hr. ╚Öi recunoscut─â numai de cre╚Ötini. Cuprinde texte ce grupeaz─â m─ârturii cu privire la Iisus Hristos (cele patru evanghelii canonice, epistole atribuite apostolilor, ÔÇ×Faptele apostolilorÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Apocalipsa evanghelistului IoanÔÇŁ), considerate de toate bisericile cre╚Ötine ca fiind de inspira╚Ťie divin─â.
NOUL TESTAMENT SAU ├ÄMP─éCAREA AU LEAGEA NOAO A LUI IISUS HRISTOS DOMNLUI NOSTRU, titlul primei traduceri integrale ├«n limba rom├ón─â a ÔÇ×Noului TestamentÔÇŁ, ap─ârut─â ├«n 1648, la Alba Iulia, sub ├«ngrijirea mitropolitului Simion ╚śtefan. Cunoscut─â sub denumirea ÔÇ×Noul Testament de la B─âlgradÔÇŁ.
NOUL VAL, termen introdus de c├ó╚Ťiva regizori francezi, grupa╚Ťi ├«n jurul revistei ÔÇ×Cahier du cin├ęmaÔÇŁ, care, polemiz├ónd cu cinematograful tradi╚Ťional, cereau o re├«nnoire a tematicii, a limbajului ╚Öi independen╚Ťa fa╚Ť─â de cinematograful industrial. Printre cei mai de seam─â reprezentan╚Ťi: M. Camus, C. Chabrol, J.L. Godard, J. Rivette, F. Truffaut ╚Ö.a.
NOVUM ET AD HUNC DIEM NON AUDITUM! (lat.) ceva nou ╚Öi nemaiauzit p├ón─â ast─âzi! ÔÇô Cicero, ÔÇ×Pro ligarioÔÇŁ, I, 1. Expresie ironic─â.
ORA╚śU NOU, com. ├«n jud. Satu Mare, situat─â ├«n SV depr. Oa╚Ö, pe r├óul Talna; 6.972 loc. (2003). Sta╚Ťie (├«n O.N.) ╚Öi halt─â de c. f. (├«n satul Ora╚Öu Nou-Vii). Expl. de bentonit. Centru de prelucr. artistic─â a lemnului (Rac╚Öa). ├Än satul O.N., men╚Ťionat documentar ├«n 1270, se afl─â o biseric─â din sec. 15 (azi biseric─â reformat─â), iar ├«n satul Petre╚Öti, biserica romano-catolic─â Sf. Elisabeta (1786); bisericile ortodoxe Adormirea Maicii Domnului (1858) ╚Öi Na╚Öterea Maicii Domnului (1864), ├«n satele Rac╚Öa ╚Öi Prilog.
PECIU NOU, com. ├«n jud. Timi╚Ö, situat─â ├«n c├ómpia Timi╚Öului, pe dr. v─âii Timi╚Ö ╚Öi pe r├óul Bega Mic─â; 4.794 loc. (2003). Sta╚Ťie de c. f. Satul P.N. este men╚Ťionat documentar ├«n 1333. Fabric─â de cherestea, produse alim. Rezerva╚Ťie natural─â cu vegeta╚Ťie de s─âr─âtur─â (├«n satul Dinia╚Ö).
PODENII NOI, com. ├«n jud. Prahova, situat─â ├«n SV Subcarpa╚Ťilor Buz─âului, pe r├óul Lopatna, ├«n zona de confl. cu Cricovu S─ârat; 4.710 loc. (2003). Expl. de petrol ╚Öi gaze naturale.
[aceast─â defini╚Ťie nu poate fi redistribuit─â]
REVISTA NOU─é, publica╚Ťie literar─â lunar─â fondat─â ╚Öi condus─â de B.P. Hasdeu, ap─ârut─â al Bucure╚Öti (dec. 1887-sept. 1895). A publicat literatur─â, studii de istorie, filologie ╚Öi sociologie, cronici plastice ╚Öi dramatice ╚Ö.a. Colaboratori: B. Delavrancea, Al. Vlahu╚Ť─â, I. Bianu, G.I. Ionescu-Gion, Th. D. Speran╚Ťia.
S─éPT─éM─éNA INTERNA╚ÜIONAL─é A MUZICII NOI, festival interna╚Ťional ├«nfiin╚Ťat ├«n 1991 la Bucure╚Öti, care se desf─â╚Öoar─â anual ├«ntre 23 ╚Öi 30 mai ╚Öi are ca scop promovarea muzicii contemporane rom├óne╚Öti ╚Öi interna╚Ťionale.
SCORȚARU NOU, com. în jud. Brăila, situată în zona de contact a C. Brăilei cu C. Siretului Inferior, pe cursul inferior al râului Buzău; 1.406 loc. (2005). În arealul satului S. n. a fost descoperit, într-un tumul, un cazan scitic din bronz, datând de la sfârșitul sec. 5 sau începutul sec. 4 î. Hr. Biserică (1856), în satul S. N.
Dimitrie cel Nou (Basarabov) (sec. 12-13), sf├ónt de origine rom├ón─â, n. ├«n satul Basarabi de l├óng─â Rusciuc. A intrat de t├ón─âr ├«ntr-o m-re, petrec├óndu-╚Öi via╚Ťa ├«n post ╚Öi rug─âciune ╚Öi ├«nvrednicindu-se cu darul minunilor. Moa╚Ötele sale au fost ridicate de la Basarabi de generalul rus Salt├«kov ├«n 1774 ├«n timpul r─âzboiului ruso-turc, care a vrut s─â le duc─â ├«n Rusia, dar la rug─âmintea unui credincios din Bucure╚Öti, Hagi Dimitrie, au r─âmas ├«n ╚Ťar─â ╚Öi depuse ├«n bis. Mitropoliei din Bucure╚Öti, unde se afl─â ╚Öi azi. Este ocrotitorul Bucure╚Ötilor ╚Öi al ├«ntregii ╚Ť─âri ╚Öi se s─ârb─âtore╚Öte la 27 octombrie.
Ioan cel Nou (sec. 14), sf├ónt mucenic, n. ├«n ora╚Öul Trapezunt. Nevoind s─â treac─â la mahomedanism, a primit cununa de martir ├«n Cetatea Alb─â. Moa╚Ötele sale, f─âc─âtoare de minuni, au fost aduse de Alexandru cel Bun ├«n 1402 la Sucevi╚Ťa ╚Öi depuse la catedrala mitropolitan─â, azi Bis. Mir─âu╚Ťilor. ├Än prezent moa╚Ötele sale se afl─â ├«n m-rea Sf. Ioan din Suceava. Este s─ârb─âtorit la 2 iunie.
Iosif cel Nou de la Parto╚Ö (1568-1956), sf├ónt, monah al m-rii Pantacrator de la Athos, apoi mitropolit al Timi╚Öoarei din 1650, de unde s-a retras ├«n 1653 la m-rea Parto╚Ö din Banat, important centru bisericesc cu o ╚Öcoal─â de preo╚Ťi. Moa╚Ötele sale au fost mutate ├«n 1956 la catedrala mitropolitan─â de la Timi╚Öoara, fiind canonizat de Sf. Sinod la 28 februarie 1950. Este s─ârb─âtorit la 15 septembrie.
Noul Testament v. testament.
a se uita ca curca la cr─âci / ca m├ó╚Ťa-n calendar / ca vi╚Ťelul la poart─â nou─â expr. a fi complet ne╚Ötiutor ├«ntr-un domeniu; a nu reu╚Öi s─â ├«n╚Ťeleag─â o anumit─â chestiune.

Nou dex online | sinonim

Nou definitie

Intrare: Neue Weg
Neue Weg substantiv propriu
  • pronun╚Ťie: n├│j╔Ör vek
drum substantiv neutru
nou adjectiv substantiv neutru (numai) singular
Intrare: nou
nou adjectiv substantiv neutru (numai) singular
Intrare: Anul Nou
Anul Nou substantiv propriu masculin
Intrare: nou-nou(le)╚Ť
nou-noule╚Ť adjectiv
nou-nou╚Ť adjectiv
Intrare: nou-venit (adj.)
nou-venit 1 adj. adjectiv
Intrare: nou-venit (s.m.)
nou-venit 2 s.m. substantiv masculin
Intrare: nou-venit─â
nou-venit─â substantiv feminin
Intrare: nou-n─âscut (adj.)
nou-n─âscut 1 adj. adjectiv
Intrare: nou-n─âscut (s.m.)
nou-n─âscut 2 s.m. substantiv masculin
Intrare: nou-n─âscut─â
nou-n─âscut─â substantiv feminin