Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru notabil

NOT├üBIL, -─é, notabili, -e, adj. Vrednic de a fi luat ├«n seam─â, de a fi re╚Ťinut; remarcabil, ├«nsemnat, important. ÔŚŐ (Substantivat, m.) Notabilitate. ÔÇô Din fr. notable, lat. notabilis.
NOT├üBIL, -─é, notabili, -e, adj. Vrednic de a fi luat ├«n seam─â, de a fi re╚Ťinut; remarcabil, ├«nsemnat, important. ÔŚŐ (Substantivat, m.) Notabilitate. ÔÇô Din fr. notable, lat. notabilis.
NOT├üBIL, -─é, notabili, -e, adj. Vrednic de a fi luat ├«n seam─â; remarcabil, ├«nsemnat, important. Mai adeseori venea cel─âlalt ╚Öi, lucru notabil, c├«nd venea acesta, nu mai p─âtrundea ├«n cas─â nimeni. GALACTION, O. I 306. Orice om practic... va declara cu sinceritate c─â legea, astfel cum e formulat─â, nu este aplicabil─â... ╚Öi c─â-i trebuie modifica╚Ťiuni notabile. ODOBESCU, S. III 345. ÔÖŽ (Substantivat, m. pl.; mai ales ironic) Personaj de seam─â, personalitate cu important─â situa╚Ťie social─â, prestigiu, vaz─â etc. Acolo s-au adunat... ├«mbr─âca╚Ťi ├«n redingote negre, cu tricolor pe piept, notabilii ora╚Öului. PAS, L. I 289. Pe trotoarul cafenelii pe scaune ╚Öi-n picioare stau notabilii ora╚Öului ÔÇô reprezentan╚Ťii jude╚Ťului ├«n vacan╚Ť─â parlamentar─â, membrii tribunalului, func╚Ťionari de la prefectur─â. CARAGIALE, O. I 301.
notábil adj. m., pl. notábili; f. notábilă, pl. notábile
notábil adj. m., pl. notábili; f. sg. notábilă, pl. notábile
NOT├üBIL adj., s. pl. 1. adj. relevabil. 2. adj. v. important. 3. s. pl. notabilit─â╚Ťi (pl.). (~ii ora╚Öului.)
NOT├üBIL, -─é adj. Demn de luat ├«n considera╚Ťie, important; remarcabil. // s.m.pl. personaje de seam─â, importante. [Cf. fr. notable, lat. notabilis].
NOT├üBIL, -─é adj. demn de luat ├«n considera╚Ťie, important; remarcabil. ÔŚŐ (s. m. pl.) notabilitate (2). (< fr. notable, lat. notabilis)
NOTÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care merită să fie luat în seamă; remarcabil; marcant; considerabil. Modificări ~e. 3) și substantival Care poate fi notat sub raport valoric; remarcabil. /<fr. notable, lat. notabilis
notabil a. ce merit─â a fi notat, considerabil: diferen╚Ť─â notabil─â. ÔĽĹ m. cet─â╚Ťean frunta╚Ö dintrÔÇÖo ╚Ťar─â sau dintrÔÇÖun ora╚Ö.
* not├íbil, -─â adj. (lat. not├íbilis). Care merit─â s─â fie notat, ├«nsemnat, important: persoan─â, pagub─â notabil─â. S.m. Persoan─â notabil─â, om ├«nsemnat. Munt. Un fel de stare╚Ť al mahalale─ş. (El cuno╚Ötea to╚Ť─ş mahalagii─ş ╚Öi garanta de cinstea lor). Adv. ├Än mod notabil.
NOTABIL adj., s. pl. 1. adj. relevabil, (rar) semnalabil. (Un fapt ~.) 2. adj. deosebit, important, ├«nsemnat, mare, pre╚Ťios, remarcabil, serios, substan╚Ťial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o contribu╚Ťie ~ la dezvoltarea...) 3. s. pl. notabilit─â╚Ťi (pl.). (~ii ora╚Öului.)

Notabil dex online | sinonim

Notabil definitie

Intrare: notabil
notabil adjectiv