Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

51 defini╚Ťii pentru nota

NOT├ü, notez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nsemna, a consemna ceva ├«n scris. ÔÖŽ A ├«nsemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc. ÔÖŽ A transcrie o melodie cu ajutorul notelor ╚Öi a altor semne conven╚Ťionale. 2. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative. ÔÖŽ A ├«nsemna pe cineva ├«ntr-un anumit loc, ├«n vederea sanc╚Ťion─ârii lui. 3. A semnala, a sublinia ceva; a re╚Ťine, a memora. ÔÇô Din fr. noter, lat. notare.
NOT├ü B├ëNE loc. vb. impers., s. n. Formul─â prin care se atrage aten╚Ťia asupra unui pasaj, a unei idei ├«ntr-un text ori asupra corecturilor deosebite de tipar. [Abr.: N.B.] ÔÇô Din lat. nota bene.
N├ôT─é, note, s. f. 1. ├Änsemnare, ├«nregistrare ├«n scris a unei observa╚Ťii referitoare la o anumit─â chestiune; text scris care con╚Ťine o scurt─â ├«nsemnare, un comentariu. ÔŚŐ Expr. A lua not─â (de ceva) = a lua cuno╚Ötin╚Ť─â (de ceva); a ╚Ťine seam─â (de ceva), a re╚Ťine (ceva). ÔÖŽ (La pl.) Noti╚Ťe (luate la o or─â de ╚Öcoal─â, de curs etc.). ÔÖŽ (La pl.) ├Änsemn─âri sau reflec╚Ťii literare scrise cu privire la o c─âl─âtorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnot─ârile la un text literar sau ╚Ötiin╚Ťific, cuprinz├ónd informa╚Ťii suplimentare de am─ânunt, referin╚Ťe bibliografice etc., trecute ├«n josul paginii respective ori la sf├ór╚Öitul sau la ├«nceputul volumului adnotat. 3. Comunicare (scris─â) prin care guvernul unui stat informeaz─â guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protesteaz─â asupra lez─ârii unor interese etc. ÔŚŐ Not─â diplomatic─â = informare oficial─â a unui stat ├«ntr-o anumit─â problem─â (de politic─â extern─â) transmis─â altui stat prin intermediul misiunii diplomatice. ÔÖŽ Comunicare scurt─â f─âcut─â de obicei ├«n scris de o institu╚Ťie; adres─â, ├«n╚Ötiin╚Ťare. 4. Socoteal─â scris─â, document cuprinz├ónd sumele pe care cineva trebuie s─â le achite pentru obiecte cump─ârate, pentru consuma╚Ťii; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care serve╚Öte la ├«nregistrarea unor opera╚Ťii contabile etc. 5. Calificativ care reprezint─â, printr-o cifr─â sau o men╚Ťiune special─â, aprecierea cuno╚Ötin╚Ťelor sau a comport─ârii unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de c─âtre profesor, de c─âtre membrii unui juriu etc. 6. Semn conven╚Ťional pentru reprezentarea grafic─â a sunetelor muzicale, indic├ónd ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi durata lor; sunet care corespunde acestui semn. ÔŚŐ Expr. Not─â discordant─â (sau fals─â) = afirma╚Ťie, atitudine care nu se potrive╚Öte ├«ntr-un caz dat. A for╚Ťa (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obi╚Önuite, a ├«ntrece m─âsura. A fi ├«n not─â = a fi ├«n concordan╚Ť─â cu o situa╚Ťie dat─â. Ca pe note = bine, a╚Öa cum trebuie. ÔÖŽ (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuan╚Ť─â, ├«nsu╚Öire, tr─âs─âtur─â caracteristic─â, semn distinctiv; particularitate. ÔÇô Din fr. note, lat., it. nota.
NOT├ü, notez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nsemna, a consemna ceva ├«n scris. ÔÖŽ A ├«nsemna, a marca ceva prin semne, simboluri etc. ÔÖŽ A transcrie o melodie cu ajutorul notelor ╚Öi a altor semne conven╚Ťionale. 2. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note, calificative. ÔÖŽ A ├«nsemna pe cineva undeva ├«n vederea sanc╚Ťion─ârii lui. 3. A semnala, a sublinia ceva; a re╚Ťine, a memora. ÔÇô Din fr. noter, lat. notare.
N├ôT─é, note, s. f. 1. ├Änsemnare, ├«nregistrare ├«n scris a unei observa╚Ťii referitoare la o anumit─â chestiune; text scris care con╚Ťine o scurt─â ├«nsemnare, un comentariu. ÔŚŐ Expr. A lua not─â (de ceva) = a lua cuno╚Ötin╚Ť─â (de ceva); a ╚Ťine seam─â (de ceva), a re╚Ťine (ceva). ÔÖŽ (La pl.) Noti╚Ťe (luate la o or─â de ╚Öcoal─â, de curs etc.). ÔÖŽ (La pl.) ├Änsemn─âri sau reflec╚Ťii literare scrise cu privire la o c─âl─âtorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnot─ârile la un text literar sau ╚Ötiin╚Ťific, cuprinz├ónd informa╚Ťii suplimentare de am─ânunt, referin╚Ťe bibliografice etc., trecute ├«n josul paginii respective ori la sf├ór╚Öitul sau la ├«nceputul volumului adnotat. 3. Comunicare (scris─â) prin care guvernul unui stat informeaz─â guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protesteaz─â asupra lez─ârii unor interese etc. ÔÖŽ Comunicare scurt─â f─âcut─â de obicei ├«n scris de o institu╚Ťie; adres─â, ├«n╚Ötiin╚Ťare. 4. Socoteal─â scris─â, document cuprinz├ónd sumele pe care cineva trebuie s─â le achite pentru obiecte cump─ârate, pentru consuma╚Ťii; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care serve╚Öte la ├«nregistrarea unor opera╚Ťii contabile etc. 5. Calificativ care reprezint─â, printr-o cifr─â sau o men╚Ťiune special─â, aprecierea cuno╚Ötin╚Ťelor sau a comport─ârii unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de c─âtre profesor, de c─âtre membrii unui juriu etc. 6. Semn conven╚Ťional pentru reprezentarea grafic─â a sunetelor muzicale, indic├ónd ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi durata lor; sunet care corespunde acestui semn. ÔŚŐ Expr. Not─â discordant─â (sau fals─â) = afirma╚Ťie, atitudine care nu se potrive╚Öte ├«ntr-un caz dat. A for╚Ťa (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obi╚Önuite, a ├«ntrece m─âsura. A fi ├«n not─â = a fi ├«n concordan╚Ť─â cu o situa╚Ťie dat─â. Ca pe note = bine, a╚Öa cum trebuie. ÔÖŽ (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuan╚Ť─â, ├«nsu╚Öire, tr─âs─âtur─â caracteristic─â, semn distinctiv; particularitate. ÔÇô Din fr. note, lat., it. nota.
├ÄNOT├ü, ├«n├│t, vb. I. Intranz. 1. (Despre fiin╚Ťe) A pluti pe ap─â, ├«naint├«nd cu ajutorul unor anumite mi╚Öc─âri ritmice f─âcute cu membrele corpului sau (la animale) ╚Öi cu alte p─âr╚Ťi ale corpului. C├«nd baba ├«nota smintit─â pe la jum─âtatea lacului alb, F─ât-Frumos arunc─â buzduganu-n nori. EMINESCU, N. 24. ├Änoat─â voinice╚Öte, Taie-o brazd─â, taie nou─â, Taie Dun─ârea ├«n dou─â. ALECSANDRI, P. III 162. Marea fiind lini╚Ötit─â ╚Öi limpede, m─â dep─ârtai de mal mai mult dec├«t obicinuit, ├«not├«nd pe spinare. id. O. P. 274. ÔŚŐ Fig. Problemele ├«n care ├«not abia ╚Ťin├«ndu-m─â la suprafa╚Ť─â... se complic─â ├«n fiecare zi. IBR─éILEANU, A. 98. Prin holde coapte, fetele gr─âbite ├Änoat─â p├«nÔÇÖ la br├«u, ├«mpodobite Cu ro╚Öu mac ╚Öi vinete cicoare. IOSIF, V. 71. Dar ce-i ├«n gr├«u? O fat─â ÔÇô ├Änoat─â-n spice p├«n─â-n br├«u. CO╚śBUC, P. I 170. ÔÖŽ Tranz. (Rar, complementul indic─â o ap─â) A trece ├«not. Peste mun╚Ťi trece╚Ťi, Marea ajunge╚Ťi. Marea ├«nota╚Ťi. TEODORESCU, P. P. 401. B─ârbat oi lua Care s-a afla Dun─ârea s─â-noate. ALECSANDRI, P. P. 122. ÔÖŽ Fig. A pluti, a se mi╚Öca ├«ntr-un mediu. O ╚Ťint─â de lumin─â prin umbr─â viu ├«noat─â. ALECSANDRI, P. A. 167. Ast─â lun─â ce ├«noat─â ├«n t─ârie, Ca fanal purtat de valuri pe a m─ârilor c├«mpie. ALEXANDRESCU, P. 138. 2. Fig. A fi cufundat ├«n ceva, a fi ├«nconjurat din toate p─âr╚Ťile de ceva, a fi cuprins, cople╚Öit de ceva. Ochii ├«notau ├«n lacrimi ╚Öi tot s├«ngele i se urcase ├«n obraz. VLAHU╚Ü─é, O. A. 123. Sufletu-i acum ├«noat─â ├«n bucurie. ODOBESCU, S. III 84. Trist─â le e inima, C─â le-noat─â-n voie rea. TEODORESCU, P. P. 231. ÔÖŽ A avea din abunden╚Ť─â ceva. ├Änoat─â ├«n bani. 3. Fig. A str─âbate cu greu. V─âzu un m├«nzuc ro╚Öietic, cu zurg─âl─âu la g├«t, abia ├«not├«nd prin glod. CAMILAR, N. I 29. Mi-l ├«nchipui ├«nc─â o dat─â, cum a trecut peste mun╚Ťi, b─âtut de v├«nturi, ├«not├«nd ├«n z─âpad─â, cu stiva de lemne ├«n spinare. BOGZA, ╚Ü. 33. Cu mare greutate ├«notam prin troianul de om─ât. CONTEMPORANUL, III 570. ÔÇô Variant─â: (regional) not├í (TEODORESCU, P. P. 61) vb. I.
NOTÁ1 vb. I v. înota.
NOT├ü 2, notez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nsemna, a ├«nregistra, a ├«nscrie, a consemna ├«n scris. Sadoveanu a notat cu mult─â precizie limba poporului. VIANU, A. P. 238. Ochiul explicatorului vede tot, noteaz─â tot. ARGHEZI, P. T. 124. Trebuie s─â not─âm aici o particularitate. GHEREA, ST. CR. II 171. ÔÖŽ A califica cu ajutorul notelor (4) pe un elev sau un student, a aprecia pe cineva sau ceva; a clasifica dup─â calitate. Naum era b─âiat bun ╚Öi bine notat de profesori. C. V. 106. ÔÖŽ A ├«nsemna pe cineva ├«n vederea sanc╚Ťion─ârii lui. ÔÖŽ A observa, a b─âga de seam─â. 2. (Cu privire la valori numerice, elemente geometrice etc.) A ├«nsemna prin litere, cifre sau alte simboluri. A nota unghiurile unui patrulater.
N├ôT─é, note, s. f. 1. ├Änsemnare scris─â referitoare la o anumit─â chestiune. De altfel, toate c─âr╚Ťile ├«i erau pline de note ╚Öi scrisori uitate. CAMIL PETRESCU, U. N. 185. ÔŚŐ Expr. A lua not─â (de ceva) = a lua cuno╚Ötin╚Ť─â de ceva, a ╚Ťine seam─â, a ├«nregistra, a re╚Ťine. Din nou ├«l privi dreapt─â, ╚Öi acum autoritar─â oarecum, f─âr─â s─â ia not─â de dorin╚Ťa lui de a o jigni. CAMIL PETRESCU, N. 106. ÔÖŽ (La pl.) ├Änsemn─âri scrise cu privire la o c─âl─âtorie, la o problem─â etc.; comentarii. Voi ├«ncepe zilele acestea s─â-mi public notele de c─âl─âtorie. STANCU, U.R.S.S. 80. Notele despre v├«n─âtoare, coprinse ├«n Onomasticonul lui Iuliu Polux. ODOBESCU, S. III 61. ÔŚŐ Expr. A lua note = a face ├«nsemn─âri. De vei avea vreme, ia note tot despre acea epoc─â. GHICA, A. 609. 2. Nuan╚Ť─â, tr─âs─âtur─â, caracteristic─â. Fiecare neam trebuie s─â-╚Öi aduc─â nota sa ├«n armonia ob╚Öteasc─â. SADOVEANU, E. 12. Elencu╚Ťa vorbea cu Com─âne╚Öteanu, limpede la chip, cu o palid─â not─â de suavitate ├«n ├«ntreaga ei fiin╚Ť─â. D. ZAMFIRESCU, R. 161. ├Än dou─â sute de versuri lungi, ne da╚Ťi, pe ici pe colea, c├«teva note adev─ârate din via╚Ťa ╚Ťiganilor. VLAHU╚Ü─é, O. A. 467. ÔÖŽ Fel caracteristic de a se manifesta, particularitate. Milescu puse nota lui zgomotoas─â ├«n totul, ├«mbr─â╚Ťi╚Ö├«nd pe Mihai, bufnind pe n─âri, pocnind din palme. D. ZAMFIRESCU, R. 102. 3. (Mai ales la pl.) Adnot─âri la un text literar sau ╚Ötiin╚Ťific, cuprinz├«nd informa╚Ťii suplimentare de am─ânunt, referin╚Ťe bibliografice etc., trecute ├«n josul paginii sau la sf├«r╚Öitul volumului adnotat. Edi╚Ťie critic─â ├«nso╚Ťit─â de note ╚Öi variante. Ôľş Te-o str├«nge-n dou─â ╚Öiruri, a╚Öez├«ndu-te la coad─â, ├Än vro not─â priz─ârit─â sub o pagin─â neroad─â. EMINESCU, O. I 134. 4. Calificativ care reprezint─â (printr-o cifr─â sau o men╚Ťiune special─â) aprecierea cuno╚Ötin╚Ťelor sau a comport─ârii unui elev sau a unui student, notat─â de c─âtre profesor. Se d─âduse notele de peste an, ╚Öi se ╚Ötie c─â aceast─â ├«mprejurare st├«rne╚Öte ├«ntotdeauna discu╚Ťii ├«ntre ╚Öcolari. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 106. 5. (Determinat uneori prin ┬źdiplomatic┬╗) Comunicare, de obicei scris─â, prin care guvernul unui stat informeaz─â guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protesteaz─â ├«mpotriva lez─ârii unor interese etc. Guvernul imperial ├«ncepuse a cere... expulziunea mai multor refugia╚Ťi italieni din Lombardia ╚Öi din Toscana ╚Öi aceasta prin note amenin╚Ť─âtoare. GHICA, A. 616. Ce av├«nt au luat tinerii ├«ntor╚Öi din... Fran╚Ťa?... Un av├«nt revolu╚Ťionar, asupra c─âruia consulul au trimis mai multe note. ALECSANDRI, T. 1396. 6. Socoteal─â scris─â cuprinz├«nd sumele pe care cineva trebuie s─â le achite pentru obiectele cump─ârate, pentru consuma╚Ťii, servicii etc. C├«nd mergeam ├«nainte, ├«n grup, pl─âteam eu nota totdeauna. CAMIL PETRESCU, U. N. 96. ├Ä╚Öi aminti c─â nota la hotel e nepl─âtit─â de dou─â luni. C. PETRESCU, A. 387. 7. (Determinat uneori prin ┬źmuzical┬╗) Semn grafic prin care se indic─â ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi durata unui sunet ╚Öi care se folose╚Öte ├«n transcrierea compozi╚Ťiilor muzicale. ├Ämi pare r─âu acu mai mult ca totdeauna c─â nu pot scrie notele muzicale. CARAGIALE, O. VII 91. ÔÖŽ (La pl.) Caiet cuprinz├«nd piese muzicale transcrise. Intr─âm ├«ntr-o odaie mare. Un pian cu coad─â, note muzicale. STANCU, U.R.S.S. 42. ÔÖŽ Sunet muzical. Cornurile ├«ncepeau s─â c├«nte prelung, zv├«rlind ├«n c├«mpii rostogoliri de note metalice. SADOVEANU, O. VI 263. Din antret am auzit notele unui clavir. C. PETRESCU, S. 163. Fanfara a plesnit ├«n note aspre ╚Öi tari. POPA, V. 214. ÔŚŐ (├Än metafore ╚Öi compara╚Ťii) Poeziile lui de durere s├«nt numai ni╚Öte note sincere ├«n durerea adev─ârat─â a acelor care suf─âr: a proletarilor, a dezmo╚Öteni╚Ťilor. IONESCU-RION, C. 127. Astfel prin notele lirei de-amor Glasul ei tremur─â, dulce u╚Öor. EMINESCU, O. IV 32. ÔŚŐ Expr. A for╚Ťa nota v. for╚Ťa. A fi ├«n not─â = a fi ├«n acord, a se afla ├«n deplin─â consonan╚Ť─â cu situa╚Ťia.
notá (a ~) vb., ind. prez. 3 noteáză
*n├│ta b├ęne (lat.) loc. vb. imper., s. n.; abr. N.B.
n├│t─â s. f., g.-d. art. n├│tei; pl. n├│te; abr. n.
not├í vb., ind. prez. 1 sg. not├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. note├íz─â
n├│t─â s. f., g.-d. art. n├│tei; pl. n├│te
NOTÁ vb. 1. v. înregistra. 2. v. semnala.
NOTÁ vb. v. naviga, pluti.
N├ôT─é s. I. 1. v. ├«nsemnare. 2. (la pl.) v. noti╚Ťe. 3. v. indica╚Ťie. 4. v. adnota╚Ťie. 5. v. comentariu. 6. informa╚Ťie. (O scurt─â ~ cu privire la...) 7. ├«n╚Ötiin╚Ťare. (O ~ dat─â la ziar.) II. v. ├«nsu╚Öire. III. sunet.
BLUE NOTE s.n. pl. (Muz.) Treptele a 3-a ╚Öi a 7-a ale gamei majore, care ├«n stilul ÔÇ×bluesÔÇŁ apar adesea cobor├óte cu un semiton, atribuind astfel sc─ârii muzicale o insolit─â dualitate modal─â major-minor─â. [< americ. blue notes].
NOT├ü vb. I. tr. 1. A ├«nsemna, a scrie (ceva), a consemna. ÔÖŽ A face o apreciere asupra cuno╚Ötin╚Ťelor cuiva (de obicei elev, student) prin note sau calificative. 2. A ├«nsemna prin simboluri (litere, cifre etc.) valori numerice, elemente, melodii etc. [< fr. noter, lat. notare].[1]
N├ôT─é s.f. 1. Scurt─â ├«nsemnare scris─â; ├«nsemnare, indica╚Ťie, comentariu, remarc─â (├«n scris) asupra unei chestiuni, asupra unui fapt etc. ÔÖŽ Adnotare la un text, care cuprinde l─âmuriri sau informa╚Ťii asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. Aspect, nuan╚Ť─â caracteristic─â, tr─âs─âtur─â particular─â. ÔŚŐ A fi ├«n not─â = a se potrivi unei situa╚Ťii. 3. Element component caracteristic al unei no╚Ťiuni. 4. Calificativ (exprimat ├«n cifre) prin care se apreciaz─â cuno╚Ötin╚Ťele, lucr─ârile unui elev, ale unui student etc. 5. Comunicare diplomatic─â scris─â, adresat─â de un guvern altui guvern cu privire la anumite probleme etc. 6. ├Änscris care cuprinde indicarea sumelor (╚Öi calculul lor) pe care trebuie s─â le achite cineva; socoteal─â. 7. (Muz.) Semn grafic prin care se indic─â ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi durata unui sunet; sunet muzical. ÔŚŐ A for╚Ťa nota = a exagera. [< fr. note, it., lat. nota].
NOT├ü vb. tr. 1. a ├«nsemna, a consemna. 2. a face o apreciere asupra cuno╚Ötin╚Ťelor unui elev, student etc. prin note sau calificative. 3. a ├«nsemna prin simboluri valori numerice, elemente, melodii etc. (< fr. noter, lat. notare)
N├ôTA B├ëNE (abr. N. B.) s. m. expresie spre a semnala cititorilor o informa╚Ťie, o precizare suplimentar─â. (< lat. nota bene, noteaz─â bine!)
N├ôT─é s. f. 1. scurt─â ├«nsemnare scris─â; indica╚Ťie, comentariu, remarc─â (├«n scris). ÔŚŐ articol publicistic de propor╚Ťii reduse. ÔŚŐ adnotare la un text, care cuprinde l─âmuriri sau informa╚Ťii asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. aspect, nuan╚Ť─â caracteristic─â, tr─âs─âtur─â particular─â. ÔÖŽ a fi ├«n ~ = a se potrivi unei situa╚Ťii; a for╚Ťa ─â = a exagera. 3. element component caracteristic unei no╚Ťiuni. 4. calificativ (├«n cifre) prin care se apreciaz─â cuno╚Ötin╚Ťele, lucr─ârile unui elev, unui student etc. 5. comunicare diplomatic─â scris─â, adresat─â de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc. 6. ├«nscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie s─â le achite cineva. 7. semn conven╚Ťional pentru reprezentarea grafic─â a sunetelor muzicale; sunetul corespunz─âtor. (< fr. note, it., lat. nota)
n├│t─â (n├│te), s. f. ÔÇô ├Änsemnare; evaluare a rezultatelor ╚Öcolare; vaz─â. Fr. note. ÔÇô Der. notar, s. m. (scrib; secretar de municipiu sau de prim─ârie), din germ. Notar; not─ârie, s. f. (secretariat; notariat); nota, vb., din fr. notifier; noti╚Ť─â, s. f. (├«nsemnare, schi╚Ť─â; articola╚Ö); notoriu, adj., din fr. notoire; notorietate, s. f., din fr. notori├ęt├ę; no╚Ťiune, s. f., din fr. notion.
A NOT├ü ~├ęz tranz. 1) (nume, informa╚Ťii) A fixa ├«n scris; a ├«nscrie; a ├«nregistra; a consemna. ~ un num─âr de telefon. 2) (elevi, studen╚Ťi etc.) A aprecia cu o not─â. 3) (elemente chimice, geometrice, valori numerice etc.) A reprezenta prin semne grafice conven╚Ťionale. 4) (idei, afirma╚Ťii etc.) A prevedea cu un semn pentru a re╚Ťine sau pentru a nu trece cu vederea; a marca; a eviden╚Ťia. 5) A scoate ├«n eviden╚Ť─â (pentru a atrage aten╚Ťia); a reliefa; a eviden╚Ťia. /<fr. noter, lat. notare
N├ôT─é2 note f. 1) Semn conven╚Ťional folosit pentru reprezentarea grafic─â a unui sunet muzical. A c├ónta pe note. ÔŚŐ A pune o melodie pe note a reprezenta grafic o melodie; a ├«nscrie o melodie. 2) Sunet muzical corespunz├ónd acestui semn. Nota sol. ÔŚŐ Not─â fals─â (sau discordant─â) a) not─â care nu corespunde muzicii; b) element care nu este ├«n concordan╚Ť─â cu restul ansamblului. Ca pe note cum trebuie; bine. 3) la pl. Volum sau foaie aparte con╚Ťin├ónd piese muzicale. /<fr. note, lat., it. nota
N├ôT─é1 ~e f. 1) Text scris, con╚Ťin├ónd un scurt comentariu; ├«nsemnare; remarc─â. ÔŚŐ ~e marginale ├«nsemn─âri f─âcute pe marginea unui text tip─ârit (sau a unui manuscris). A lua ~ de ceva a) a lua cuno╚Ötin╚Ť─â de ceva; b) a ╚Ťine seam─â de ceva; a re╚Ťine. ~e de c─âl─âtorie (sau de drum) ├«nsemn─âri referitoare la impresiile culese dintr-o c─âl─âtorie. ~ explicativ─â anex─â la o carte, con╚Ťin├ónd explica╚Ťii referitoare la con╚Ťinutul acesteia. ~ de plat─â h├órtie oficial─â, ├«n care este indicat─â suma ce urmeaz─â s─â fie achitat─â. 2) la pl. v. NOTI╚Ü─é. ÔŚŐ A lua ~e a face ├«nsemn─âri; a conspecta. 3) Men╚Ťiune dintr-un sistem conven╚Ťional de cifre, care serve╚Öte pentru aprecierea cuno╚Ötin╚Ťelor elevilor ╚Öi studen╚Ťilor. 4) Scurt─â informa╚Ťie publicat─â ├«n presa periodic─â. 5) Adresare diplomatic─â a guvernului unui stat c─âtre guvernul altui stat. ~ de protest. 6) Semn distinctiv; nuan╚Ť─â caracteristic─â. ~ de umor. /<fr. note, lat., it. nota
notá, not, vb. I (înv. și reg.) 1. a înota. 2. (despre nave și marinari) a naviga, de a pluti.
not├á v. 1. a face o not─â: noteaz─â acest pasaj; 2. a observa: nota╚Ťi bine aceasta; 3. a ├«nsemna ├«ntrÔÇÖun mod nefavorabil: lÔÇÖam notat.
nota-bene n. (┬źobserv─â bine!┬╗) observa╚Ťiune spre a atrage aten╚Ťiunea cititorului; se scrie obi╚Önuit prescurtat: N. B.
not─â f. 1. semn pe o h├órtie sau carte: not─â cu creionul; 2. explica╚Ťiune sumar─â a unui pasaj: citi╚Ťi textul ╚Öi notele acestei c─âr╚Ťi; 3. sumarul unei scrieri, al unui discurs: trebue s─â ╚Ötii a lua note; 4. memoriul unui comerciant: am achitat nota trimis─â; 5. ├«nsemnarea gradului de merit al ╚Öcolarilor: a ob╚Ťinut note bune; 6. comunica╚Ťiune scris─â de caracter oficial: not─â diplomatic─â; 7. pl. caractere de muzic─â reprezent├ónd sunetele ╚Öi durata lor: sunt ╚Öapte forme ╚Öi ╚Öapte nume de note.
2) ├«n├│t, a -├í v. intr. (lat. *innotare [= cl. innatare], care vine din *nautare, *notare, de unde ╚Öi vrom. not, a nuta; it. notare ╚Öi nuotare, vfr. noer. ÔÇô ├Änoat─â, s─â ├«noate. V. nautic, nav─â). Vech─ş. Navig. Az─ş. M─â sus╚Ťin pe ap─â st├«nd or─ş ├«naint├«nd pin mi╚Öcarea m├«nilor ╚Öi pic─şoarelor. Fig. ├Änot ├«n bog─â╚Ťie, ├«s foarte bogat. ├Änot ├«n s├«nge, ├«s foarte plin de s├«nge. ÔÇô ╚śi ├«nnot. ├Än Oa╚Ö a nota (lat. *annotare). Vech─ş ╚Öi not, a nuta: noat─â (PsS.) = plute╚Öte, n├ívig─â.
* n├│ta-b├ęne, cuv. latine ╚Öi italiene care ├«nsemneaz─â ÔÇ×noteaz─â (observ─â, ─şa sama) bineÔÇŁ ╚Öi care se pun ca s─â atrag─â aten╚Ťiunea cititorulu─ş. Se scrie, de ordinar, pe scurt N.B.
* n├│t─â f., pl. e (lat. nota, not─â, semn, d. n├│scere, a cunoa╚Öte). ├Änsemnare, rezumat al unu─ş discurs, al une─ş scrier─ş: a lua not─â despre ceva ├«n carnet. Observa╚Ťiune scris─â: not─â de consultat. Explica╚Ťiune pe scurt a unu─ş pasagi┼ş dintrÔÇÖo carte: a pune note ├«n josu une─ş pagin─ş (V. remarc─â). Cont, socoteal─â de pl─âtit: nota de la o╚Ťel. Scurt─â observa╚Ťiune pin care apreciez─ş purtarea cu─şva. Clip─â care arat─â valoarea une─ş lucr─âr─ş sa┼ş ╚Ötiin╚Ťa unu─ş elev: acest elev are note bune. Scrisoare pin care un guvern comunic─â ceva reprezentantulu─ş e─ş din str─âin─âtate: not─â diplomatic─â. Semn muzical care reprezent─â ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi durata unu─ş sunet. Sunetu reprezentat de aceast─â not─â (V. gam─â). A fi ├«n not─â, a c├«nta exact. Fig. A schimba nota, a schimba vorba (procedura).
* not├ęz v. tr. (lat. notare, d. notum, noscere, a cunoa╚Öte). ├Änsemn, ─şa┼ş not─â: a nota un vers, un pasagi┼ş. ├Änsemn defavorabil: te-a notat. Observ, ─şa┼ş sama: nota╚Ť─ş bine asta!
nota vb. v. NAVIGA. PLUTI.
NOTA vb. 1. a consemna, a ├«nregistra, a ├«nscrie, a ├«nsemna, a scrie, a trece, (├«nv.) a notifica, a semna. (A ~ ├«ntr-un caiet cheltuielile zilnice.) 2. a observa, a releva, a remarca, a re╚Ťine, a semnala, a sublinia. (S─â ~ urm─âtoarele ├«nsu╚Öiri...)
NOT─é s. I. 1. consemnare, ├«nsemnare, men╚Ťiune, nota╚Ťie, (├«nv.) izvod, semn. (O ~ r─âzlea╚Ť─â pe marginea unui manuscris.) 2. indica╚Ťie, ├«nsemnare, men╚Ťiune, notificare, notifica╚Ťie, observa╚Ťie, precizare, specificare, specifica╚Ťie. (Poart─â urm─âtoarea ~...) 3. adnotare, adnota╚Ťie, noti╚Ť─â. (~e la un text.) 4. comentariu, explica╚Ťie, glos─â. (~ la o edi╚Ťie critic─â.) 5. informa╚Ťie. (O scurt─â ~ cu privire la...) 6. ├«n╚Ötiin╚Ťare. (O ~ dat─â la ziar.) II. atribut, calitate, caracter, caracteristic─â, ├«nsu╚Öire, particularitate, proprietate, semn, specific, tr─âs─âtur─â, (reg.) ├«nsu╚Öietate, (fig.) amprent─â, marc─â, pecete, sigiliu, timbru. (O ~ fundamental─â a lucr─ârii este...; lucrarea poart─â ~ autorului ei.) III. (MUZ.) sunet. (Scoate ~ acute.)
cercar la nota (loc. it. ÔÇ×a c─âuta notaÔÇŁ), indica╚Ťie tehnic─â ├«n muzica vocal─â a sec. 17, prin care se solicit─â atacul (2) indirect al unui sunet, abia dup─â o scurt─â ╚Öi u╚Öoar─â atingere, ca o anticipa╚Ťie*, a sunetului al─âturat superior sau inferior ╚Öi pe aceea╚Öi silab─â de text.
denumirea silabic─â (literal─â) a notelor v. not─â (1).
not─â (< lat. nota ÔÇ×semnÔÇŁ) 1. Semn conven╚Ťional pentru reprezentarea grafic─â a sunetului muzical (forma n. = durata* sunetului, locul n. pe portativ = ├«n─âl╚Ťimea sunetului). ÔÖŽ Termenul nota este ├«nt├ólnit ├«n aceast─â accep╚Ťiune ├«nc─â de la Aristeides Quintilianus (sec. 2 d. Hr.), care-l aplic─â scrierii alfabetice gr. a sunetelor, ca ╚Öi Boethius. Mai t├órziu, termenul este aplicat ╚Öi scrierii neumatice (nota romana, v. nota╚Ťie (III)), nota╚Ťiei chorale (nota quadrata) precum ╚Öi celei rombice, modale ╚Öi mensurale (v. musica mensurata). ÔÖŽ Figuri de n.; diferitelor forme de n. reprezent├ónd durata relativ─â a sunetelor (╚Öi valori de n.) le corespund semne pentru pauze. (Valorile mici de note pot fi grupate cu bare (II, 1), care ├«nlocuiesc stegule╚Ťele). Un punct* pus la dreapta unei n. ├«i m─âre╚Öte durata cu jum─âtate din valoarea ei, un al doilea punct cu trei sferturi, iar un al treilea punct cu ╚Öapte optimi. Pauzele de obicei nu se puncteaz─â; totu╚Öi punctarea este folosit─â uneori ├«n m─âsurile ternare*. Dac─â durata unei n. trebuie prelungit─â peste bara (II, 2) de m─âsur─â, atunci este unit─â, printr-un arc de legato*, cu prima n. din m─âsura* urm─âtoare, av├ónd aceea╚Öi ├«n─âl╚Ťime. ÔÖŽ N. ├«ntreag─â, valoarea uzual─â cea mai mare din nota╚Ťia (1) actual─â, este considerat─â a avea 4 timpi (1, 2) (aprox. 4ÔÇ│ ├«n mi╚Öcarea modern─â). ÔÖŽ N. brevis, v. breve. ÔÖŽ Denumirea silabic─â a n. ÔÖŽ N. joase, ├«nalte, medii. ÔÖŽ N. fals─â. ÔÖŽ fr. petite note (ÔÇ×n. mic─âÔÇŁ), sin.: apogiatur─â. ÔÖŽ N. str─âin─â de acord; v.: anticipa╚Ťie; ├«nt├órziere; broderie; n. de pasaj*. ÔÖŽ N. contra n., alt termen pentru contrapunctul* de specia a I-a. ÔÖŽ N. pedal─â (3). ÔÖŽ N. sensibil─â. ÔÖŽ N. fundamental─â*. N. inegale. 2. Din punct de vedere semiologic, n. reprezint─â unitatea minimal─â de la care porne╚Öte elaborarea sintaxelor (1) muzicale; corespunde fonemei. 3. Sub forma lat. nota (fr. note), numele unui dans* instr. sau vocal din sec. 13, alc─âtuit dintr-un num─âr determinat de fraze* sau puncta, de obicei patru.
not─â de schimb v. broderie.
note melodice [├«n armonia (III, 2) ╚Öi contrapunctul* tradi╚Ťional], notele* secundare ale liniilor melodice care ├«ntr─â ├«n componen╚Ťa ╚Ťes─âturii* armonice sau polifonice a unui text muzical. N. puse ├«n eviden╚Ť─â prin raportare pe vertical─â la notele reale, prezint─â urm─âtoarele caracteristici: a) nu apar╚Ťin acordurilor* principale ale discursului muzical multivocal*, determin├ónd apari╚Ťia unor acorduri secundare sau ÔÇô ├«n cazul n. efectiv disonante* ÔÇô a unor conglomerate sonore ireductibile la vreuna din structurile acordice ale limbajului adoptat de textul muzical; b) sunt plasate ├«n general ├«n imediata vecin─âtate a notelor reale; c) sunt instabile ╚Öi au tendin╚Ťa de a se rezolva (v. rezolvare), prin mersuri melodice cel mai ades treptate, la notele reale. N. cele mai des utilizate sunt: ├«nt├órzierea*, apogiatura*, notele de pasaj*, broderia*, ├ęchapp├ęe*-ul, anticipa╚Ťia*. Ele pot fi clasificate dup─â pozi╚Ťia fa╚Ť─â de notele reale (ascendente, descendente), dup─â plasarea lor ├«n schema metro-ritmic─â a textului muzical (pe timpi* sau frac╚Ťiuni de timpi accentua╚Ťe sau neaccentuate), dup─â num─âr (simple, multiple) etc. ├Än armonia (III, 1, 2) clasic─â, at├ót num─ârul c├ót ╚Öi durata n. sunt mici ├«n raport cu num─ârul ╚Öi durata notelor reale; ├«n epoca romantic─â (Wagner), n. devin tot mai numeroase iar rezolv─ârile lor tot mai ├«nt├órziate, ceea ce conduce la o tensiune uneori excesiv─â a discursului muzical.
ornament(e) (note de ~) (it. abbellimenti; fr. agr├ęments; germ. Verzierungen; engl. graces), note melodice* ╚Öi formule (1) ce ÔÇ×├«nfrumuse╚Ťeaz─âÔÇŁ linia melodic─â, cu ├«nflorituri de scurt─â durat─â, f─âr─â a-i modifica sensul ini╚Ťial (principal). ├Äntre cele mai frecvente: floritura ÔÇô scurte pasaje melodice scrise cu note mici, plasat─â ├«ntre dou─â note reale dintr-o melodie; caden╚Ťa melodic─â sau caden╚Ťa de bravur─â; pasaj ornamental mai lung, plasat de obicei ├«n lucr─âri concertante ├«n puncte culminante. V. caden╚Ť─â (2).
NOTA BENE (loc. lat.) Formul─â prin care se atrage aten╚Ťia asupra unui pasaj, a unei idei ├«ntr-un text ori asupra corecturilor deosebite de tipar. Prescurtat: N.B.
a ciupi la nota de plată expr. (d. ospătari) a încărca în mod fraudulos nota de plată a clientului.
NOTA CINCI barier─â, chint─â, chita golanului, hotar, ╚Ťinta golanului.
NOTA DOI dupl─â, ghebos, nou─â cu talp─â.
NOTA OPT colac, optar, sfânt, trei cu geamuri.
NOTA ╚śASE nou─â cu coada-n sus, nou─â-ntors, umflat.
NOTA UNU baston, chibrit, toiagul lui Moise.

Nota dex online | sinonim

Nota definitie

Intrare: not─â
not─â substantiv feminin
Intrare: nota
nota verb grupa I conjugarea a II-a