nostimadă definitie

8 definiții pentru nostimadă

NOSTIMÁDĂ, nostimade, s. f. Lucru, întâmplare, glumă etc. plină de haz sau caraghioasă. ◊ Loc. adj. De toată nostimada = foarte nostim, plin de haz. – Din ngr. nostimádha.
NOSTIMÁDĂ, nostimade, s. f. Lucru, întâmplare, glumă etc. plină de haz sau caraghioasă. ◊ Loc. adj. De toată nostimada = foarte nostim, plin de haz. – Din ngr. nostimádha.
NOSTIMÁDĂ, nostimade, s. f. Lucru sau întîmplare nostimă, glumă nostimă. V. bufonerie. Nu poate să fie decît un vis plin de toate nostimadele. C. PETRESCU, Î. II 258. O să descriu piesa de astă-seară cu nostimadele ei. BASSARABESCU, S. N. 48. Spunea desigur nostimade și ghidușii de-ale lui, căci s-auzeau hohote de rîs. VLAHUȚĂ, O. A. III 46. ◊ Loc. adj. De toată nostimada = foarte nostim, admirabil. Avea o rochiță de toată frumusețea și o pălărioară de toată nostimada. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE.
nostimádă s. f., g.-d. art. nostimádei; pl. nostimáde
nostimádă s. f., g.-d. art. nostimádei; pl. nostimáde
NOSTIMÁDĂ ~e f. Lucru, faptă, întâmplare plină de haz. ◊ De toată ~a foarte nostim. /<ngr. nostimádha
nostimadă f. lucru nostim.
nostimádă f., pl. e (ngr. nostimáda). Faptă nostimă, de spirit. Faptă comică, hazlie: nostimadele luĭ Păcală.

nostimadă dex

Intrare: nostimadă
nostimadă substantiv feminin